COMUNICAT DE PRESĂ

privind monitorizarea alegerilor locale repetate in mun. Chisinau din 11 decembrie 2005

(concluzii preliminare, Chişinău, 12 decembrie 2005)

 

Monitorizarea   alegerilor locale repetate parţiale desfăşurate in municipiul Chisinau a fost efectuata pe baza standardelor si principiilor acceptate la nivel internaţional (în special standardele OSCE, Consiliului Europei şi a Uniuni Europene) care într-o anumită măsură  se regăsesc in Codul de conduita al observatorului si in Regulamentul Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la statutul observatorilor.  Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului a monitorizat alegerile cu 46 de observatori mobili, care constituie un grup bine pregătit şi care are deja o practică bogată de monitorizare a alegerilor, nu numai în ţara noastră ci şi în străinătate.

 

Concluzii preliminare

 

De menţionat că atât alegerile din 27.11.2005, cât şi cele din 11.12.2005 s-au desfasurat cu un grad mult mai înalt de respectare a standardelor Consiliului Europei si a principiilor OSCE  in domeniul alegerilor, consfintite prin Documentul de la Copenhaga.  Aceasta se poate explica pe de o parte prin faptul că au fost desăvârşite prevederile Coduilui Electoral[1].  Indiferenţa autorităţilor publice centrale  faţă de activismul electoratului în ultimile două scrutine-pe de o parte şi prezicerile insistente ale analiştilor politici, promovate cu insistenţă de mijloacele mas-media au condus la pasivarea electoratului, care judeca cam aşa: „Dacă tot una alegerile nu vor fi validate, atunci nu mai are sens să merg la alegeri”. Aprecierile noastre arată că un număr de la 5 la 10% din electorat nu au participat anume conducându-se de acest principiu.

 

Indiferenţa Partidului de guvernământ, demonstrată în ultima campanie electorală faţă de alegerile primarului capitalei, au generat şi o atitudine loială a membrilor birourilor electorale faţă de libera exprimare a votului alegătorilor, dar şi, probabil, un absenteism important al electoratului;

 

Absenteismul electoratului în special este motivat de imperfecţiunea listelor electorale, care conţin, conform aprecierilor noastre, constituie circa 10-12% din electorat. Deşi mai multe dintre recomandările făcute de Coaliţia 2005, în privinţa imbunătăţirii Codului Electoral au fost implementate, imperfecţiune listelor electorale a rămas să fie o problemă care produce cheltuieli financiare neîndreptăţite şi provoacă idei, care pot afecta esenţial calitatea alegerilor şi spiritul participativ al electoratului;

Printre alte motive care au stat la baza absenteismului electoratului putem menţiona:

·         Lipsa accesului la informaţie a tineretului studios (studenţii nu citesc ziare, nu dispun de televizoare, radiouri şi alte mijloace mas-media. Mai mulţi studenţi şi dscăli ai acestora ne-au mărturisit că studenţilor li s-a sugerat neimplicare politică, că ei trebuie să studieze, că instituţiile de învăţământ sunt depolitizate etc.).

·         Interesul anumitor persoane şi grupări politice de a menţine absenteismul electoral.Se poate face impresia că mai mulţi concurenţi electorali erau satisfăcuţi de absenteismul electoral şi nu au demonstrat că ei, viitorii primari, pot soluţiona probleme importante ale capitalei, cum ar fi cea a implicării întregii societăţi la nivelul municipiului la alegeri sau la luarea decizilor;

·         Ştampila „VOTAT” a diminuat posibilităţile de a falsifica rezultatele alegerilor. Analiza rezultatelor alegerilor de la ultimile alegeri parlamentare şi mai târziu, arată că introducerea ştampilei „VOTAT” pe fişa buletinului de identitate nu a permis persoanelor care au 2 şi mai multe paşapoarte, 2 şi mai multe imobile etc. să participe de 2 şi mai multe ori la votare. Observatorii Comitetului au înregistrat mai multe cazuri când alegătorii încercau să voteze cu paşaportul sovietic, în timp ce pe listele electorale figurau datele din buletinul de identitate, sau votul pe baza a două paşapoarte sovietice etc.

·         Cuponul detaşabil a ridicat esenţial calitatea alegerilor.  Mai mulţi observatori ai Comitetului Helsinki şi mebri ai birourilor electorale au menţionat ca fiind pozitivă introducerea cuponului detaşabil al buletinului de vot. Aspectul pozitiv depăşeşte esenţial unele aspecte negative invocate de unii alegători, ceea ce ne face să susţinem această prevedere încontinuare. Nu întotdeauna, nu la toate secţiile de votare au fost pregătite urne speciale pentru cupoanele detaşabile, ceea ce crea anumite suspeciuni sau incomodităţi;

·         Fenomenul „trădpării”. Mai mulţi alegători sau analişti politici au motivat absenteismul electoratului prin fenomenul „trădării” care chipurile sau  produs la 4 aprilie 2005, prin votul comun ale partidelor aflate în opoziţie politică.  Comitetul a salutat bărbăţia partidelor care au demonstrat consecvenţă idealurilor politice (soluţionarea conflictului transnistrean şi integrarea europeană).  Liderii formaţiunilor  politice, insă nu întotdeauna au lămurit adepţilor săi pasul pe care l-au tehnologii politici care au dorit să-l sancţioneze pe Vladimir Vorinin pentru ca refuzat să semneze memorandumul „Kozak”, au exploatat la maximum acest fapt, deyorientând electoratul.

 

 

 Cu toate acestea au fost inregistrate incalcari de natura sa afecteze caracterul liber si corect al alegerilor precum:

·         presiuni exercitate asupra alegatorilor in ceea ce priveste exercitarea dreptului de vot,

·         pastrarea neadecvata a buletinelor de vot in sectiile de votare şi accesul necontrolat ale preşedinţilor birourilor electorale;

·         lipsa controlului asupra numărului buletinelor de vot primite (lipsesc semnăturile sau chiar şi protocoalele respective);

·         păstrarea neadecvată a cupoanelor detaşabile;

·         lipsa accesului persoanelor cu disabilităţi motorii;

·         lipsa indicatorilor şi afisajului extern al birourilor electorale;

·         imperfecţinunea listelor electorale;

·         privare de dreptul la vot, pentru persoanele care au solicitat votul la domiciliu (aceştia vor fi sfătuiţi să meargă în instanţele de judecată, revendicându-şi drepturile) etc.

·         instrucţiunile privind procedura votării nu a fost stabilită la locuri accesibile pentru alegători, ceea ce deruta alegătorul, mai ales tânăr;

·         delegarea din partea unor partide (în special PCRM şi PD) în calitate de membri ale birourilor electorale a reprezentanţilor ce nu vorbeu limba de stat, ceea ce crea confuzii în activitatea Birourilor, şi trezea nemulţumiri din partea unor alegători;

·         la unele scţii de votare toată ziua suna muzică sugestivă, de cele mai multe ori muzică rusească;

·         piedici puse de câtre preşedintele biroului electoral in ceea ce priveşte libera îndeplinire a funcţiilor  observatorilor  la secţia de votare. Deseori observatorii erau plasaţi la distanţe mari de locul unde se desfăşura procesul electoral;

 

 

 Cu toate aceste putem afirma.  In ziua alegerilor, din 11 decembrie 2005, alegatorii si-au exprimat votul, in general, in mod liber. Alegerile au fost corecte.  Totusi scrutinul din 11 decembrie 2005 a fost invalidat ca urmare a absenteismului alegatorilor. Prezenta la urne a electoratului a fost de 22,6...% nefiind atins pragul de participare de 1/3, in ciuda eforturilor organelor electorale, ale autoritatilor publice, ale concuren’ilor electorali si ale partidului de guvernamant, de a creste participarea la vot a locuitorilor municipiului Chisinau. Spoturile de educatie electorala, deybaterile electorale la compania teleradio Moldova şi la companiile de radio şi televiziune municipale si indemnurile de participare la alegeri derulate in mass-media in ultimele doua saptamani, inclusiv in ziua alegerilor, sunt binevenite.  Recomandam implementarea unor asftel de programe pe viitor prin cooperare inclusiv cu societatea civila.

 

Recomandări:

 

1.      Să fie organizat accesul persoanelor cu disabilităţi motorii la secţiile de votare.

2.      Să fie întreprinse măsuri pentru a educa populaţia în spiritul că dreptul la vot este unul prioritar, care nu poate fi îngrădit sub nici un pretext.

3.      Pentru a ridica nivelul participării electoratului la alegeri sunt necesare măsuri netradiţionale în organizarea alegerilor, cum ar fi alocarea unor sume de ordinul celor pierdute în ultimile scrutine electorale,  sume care ar fi distribuite prin concurs organizaţiilor neguvernamentale pentru ridicarea nivelului de participare a electoratului şi pentru îmbunătăţirea calităţii listelor electorale.

4.      Comitetul Helsinki consideră inoportună modificarea legislaţiei în sensulmicşorării pragului de participare, doarece aceasta vrează un precedent periculos pentru democraţie. Îngrijorările noastre în acest sens sunt:

·         Micşorarea pragului minim de participare pentru  validarea alegerilor ar micşora reprezentativitatea alesului, cea ce ar afecta democraţia.

·         Neparticiparea la vot în anumite cazuri reprezintă o formă de protest a alegătorului şi micşorarea pragului ar însemna şi o micşorarea  a capacităţii electoratului de a se expune şi a protesta împotriva anumitor iregularităţi.

·         Pragul mic În localităţile rurale mici ar

 

 

 

 

 

 

           

 

 

 


[1] Introducerea ştampilelor „VOTAT” pe anexa Buletinului de Identitate a alegătorului şi a cuponului detaşabil, în viziune noastră şi a mai multor reprezentanţi ai birourilor electorale, au curmat posibilitatea şi au diminuat intenţia anumitor grupări de a utiliza turismul electoral.