FLUX

Stefan Uritu: organele de drept ale Republicii Moldova deservesc autoritatile criminale de la Tiraspol 

Presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM) a declarat vineri presei ca "in prezent, sunt cunoscute multe cazuri de extradare a persoanelor din partea dreapta a Nistrului autoritatilor separatiste de la Tiraspol", adaugand ca i s-au raportat despre "cateva sute de asemenea cazuri".

El s-a aratat surprins de faptul ca "organele de drept din Republica Moldova deservesc gruparea criminala a lui Smirnov si a fiului sau". "Numai reprezentantii Procuraturii Generale au confirmat 340 cazuri de extradare a cetatenilor moldoveni autoritatilor separatiste. Acestea sunt facute in baza unui acord cu privire la principiile de cooperare intre MAI si conducerea asa-numitului minister de interne din Transnistria, semnat la 26 ianuarie 1999, cand ministru de Interne era Catana. Acordul este unul "mort din fasa", pentru ca nu a fost pus in aplicare in mod oficial. Cu toate acestea, organele de drept inferioare il aplica in plina masura", a precizat Uratu, in opinia caruia, "extradarile sunt facute inclusiv la solicitarile Federatiei Ruse".

Potrivit lui, statul Republica Moldova nu exista, o data ce "el este mai bine controlat de catre autoritatile nerecunoscute de la Tiraspol, decat de cele de la Chisinau". "In Republica Moldova nu te poti afla in siguranta, pentru ca in orice moment ai putea fi cercetat penal de catre organele transnistrene pentru motive invocate de acestea", a conchis Uratu.

Presedintele Organizatiei "Juristi pentru Drepturile Omului" Vitalie Nagacevschi a declarat la randul sau ca "acordurile pot fi semnate intre doua state recunoscute pe plan international, iar o data ce autoproclamata republica nistreana nu este recunoscuta, acest acord este ilegal". "Faptul ca Transnistria nu este recunoscuta pe arena internationala a fost demonstrat prin decizia CEDO in cazul "grupului Ilascu". Aceasta decizie confirma faptul ca in aceasta regiune se aplica tortura, tratamentul degradant si pedeapsa capitala. Cu Transnistria colaboreaza si Ucraina, si Federatia Rusa. Faptul ca la solicitarea acestor state sunt predate anumite persoane, este un precedent care nu mai trebuie admis", a conchis Nagacevschi.

 

 

 

Buletin informational "BASA-General"
 Vineri, 09 Iulie, 2004 
  
GRM1713P* COMITETUL HELSINKI-MOLDOVA CALIFICA DREPT ANTICONSTITUTIONALA COOPERAREA INTRE FORTELE DE ORDINE DE LA CHISINAU CU CELE DE LA TIRASPOL
  
Chisinau-09.07.2004/13:00:12/(BASA-general) Comitetul Helsinki pentru drepturile omului din Moldova cere denuntarea unui "Acord" semnat in
1999 intre Ministerul moldovean de Interne si conducerea fortelor transnistrene de securitate, acord calificat drept neconstitutional si
ilegal. Reprezentantii comitetului si-au formulat revendicarea vineri, in cadrul unei conferinte de presa.
In baza documentului invocat, MAI a "predat" fortelor separatiste mai multe persoane acuzate de diverse infractiuni, a declarat unul dintre
juristii Comitetului Helsinki, Natalia Mardari, care a constatat aceste practici dupa ce a fost convocata ca martor intr-un astfel de proces.
Natalia Mardari sustine ca acordul prevede "predarea" cetatenilor moldoveni autoritatilor transnistrene, termen care nu este prevazut in
legislatia moldoveana, termenul de extradare nefiind folosit pentru ca nu e vorba de doua state distincte. "Predarea" persoanelor in baza
acestui acord, considera jurista, incalca dreptul la un proces echitabil, justitia transnistreana fiind neconstitutionala si
recunoscuta de CEDO ca loiala administratiei, prezumtia nevinovatiei si practic se recunoaste existenta a doua legislatii separate pe cele doua
maluri ale Nistrului.
Alta jurista a Comitetului Helsinki, Nina Iatco, sustine ca astfel de cazuri au avut loc si inainte de 1999, iar organele de drept ale
Republicii Moldova "indeplinesc orbeste indicatiile separatistilor". Au fost inregistrate cazuri cand militienii transnistreni, in uniforma si
dotati cu arme, au fost insotiti de politistul de sector din Hancesti la domiciliul persoanei suspectate, iar pentru a o retine militienii au
folosit arma din dotare.
Presedintele Comitetului Helsinki, Stefan Uratu, spune ca pe parcursul anilor au fost inregistrate circa 340 de cazuri de acest gen, astfel
Republica Moldova nefiind capabila sa garanteze securitatea propriilor cetateni.
La solicitarea comitetului Helsinki, Procuratura Generala a sesizat Ministerul de Interne pentru a efectua "un control de serviciu, cu
adoptarea sanctiunilor respective".
Responsabili de la serviciul de presa al MAI au evitat sa faca, deocamdata, orice comentarii pe marginea informatiilor prezentate de
Comitetul Helsinki. Nici Ministerul Justitiei nu s-a oferit sa comenteze revendicarile formulate de Comitetul Helsinki.
 
end item***