Raport asupra mesei rotunde organizată de Comitetul Helsinki pentru

Drepturile Omului din Republica Moldova tema „ Problemele refugiaţilor şi solicitanţilor de azil în Republica Moldova”

Masa rotundă a fost organizată la data de 12 noiembrie 2008 în oraşul Ungheni. Tema mesei rotunde a fost „Problemele refugiaţilor în Republica Moldova”, la această activitatea au fost invitaţi 10 reprezentanţi ai poliţiei, 5 procurori, un judecător de instrucţie şi un reprezentant al organizaţiei neguvernamentale A.O. „Viitorul începe astăzi”.

Proiectul este implementat cu asistenţa Uniunii Europene (U.E), Consiliului European pentru Refugiaţi şi Exilaţi (ECRE) şi Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR).

Masa rotundă început la orele 10-00 şi a fost finisată la orele 14-30, în calitate de vorbitori au participat;

1- Ştefan Urâtu, Preşedintele CHDOM, Doctor Conferenţiar, Expert în Drepturile Omului.

2- Teodor Cârnaţ, Doctor în drept, Conferenţiar universitar, Avocat, Director Executiv, CHDOM.

3- Cebotari Mihail, Expert refugiaţi şi cetăţeni străini CHDOM, coordonator de proiect

4- Sergiu Popuşoi, jurist, CHDOM

5- Prisac Alexandru, jurist CHDOM

6- Salfu Belinviri, Director Executiv al Centrului de Caritate pentru refugiaţi.

În cadrul Mesei Rotunde experţii au prezentat şi au discutat următoarele teme;

· Orele 10-00 - a fost începută activitatea de către coordonatorul de proiect Cebotari Mihail, care a făcut o descriere generală programului mesei rotunde, la fel a făcut şi o prezentare a materialelor oferite din partea Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR) în Republica Moldova pentru participanţii la acest proiect.

· Orele 10-15 – D-nul Ştefan Urâtu, după cuvânt de deschidere s-a referit la importanţa desfăşurării activităţii date şi a făcut o prezentare a problemelor importante şi actuale în materia dreptului internaţional umanitar, a scos în evidenţă şi problematica apărării drepturilor omului în Republica Moldava, la fel a vorbit şi despre importanţa activităţii desfăşurate în Franţa oraşul Strasbourg cu privire la analiza specificului problematicii apărării drepturilor omului pe plan internaţional şi a declaraţiei cu privire la Apărarea Apărătorilor din 1998, la fel s-a făcut şi referinţă la specificul problemei drepturilor refugiaţilor în Republica Moldova.

· Orele 10-45 – Masa rotundă a continuat cu prezentarea de către Cebotari Mihail a problematicii grupurilor ce necesită protecţiei reglementate de normele juridice internaţionale şi care sunt recunoscute în Republica Moldova.

În prim plan Mihai Cebotari s-a referit la următoarele grupuri de

protecţie; solicitanţii de azil, refugiaţii beneficiari de protecţie umanitară, beneficiari de protecţie temporară, beneficiari de azil politic, apatrizii, migranţii, persoane intern strămutate.

Pentru fiecare categorie, făcând o analiză proprie a anumitor drepturi şi obligaţii care au fost succint analizate, a fost prezentată definiţia cu explicările de rigoare, privind specificul fiecărei categorii de refugiaţi în parte.

Un moment aparte în cadrul temei abordate de Cebotari M. a fost delimitare strictă a sensului dintre refugiaţi şi persoanele intern strămutate prin prisma evenimentelor care au avut loc în Republica Moldova în timpul războiului din 1992, dar şi a reglementărilor internaţionale în acest sens, explicându-se diferenţă dintre statutul acestor două categorii.

Referitor la protecţia juridică a acestor categorii de refugiaţi s-a făcut o analiză exhaustivă a instrumentelor juridice care protejează categoriile de refugiaţi enumerate, a fost pus accentul şi pe faptul că refugiaţii pot veni în ţările de destinaţie prin valurile de migranţi, iar ceea ce ţine de azilul politic ca mecanism utilizat în Republica Moldova este utilizat în cazuri extrem de rare.

· Orele 11-15 – D-nul Teodor Cârnaţ care s-a referit la Respectarea principiului non-discriminării în exercitarea drepturilor refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil abordare a fost făcută pe marginea analizei contactului dintre persoanele care solicită statutul de refugiat şi reprezentanţi instituţiilor de stat.

Au fost scoase în evidenţă momentele cheie care trebuie să fie respectate de către reprezentanţii instituţiilor de stat în procesul aprecierii unei persoane prin prisma necesităţii acordării statutului de refugiat, dar totodată s-a făcut referinţă la problemele de bază ce apar ca consecinţă a neglijenţei respectării normelor şi principiilor fundamentale ale drepturilor omului care condiţionează discriminarea pe diferite motive şi anume pe motive de rasă, sex religie, apartenenţă socială şi opinii şi viziuni politice. Au fost scoase în evidenţă consecinţele negative pentru stat în urma faptelor de discriminare a fie a propriilor cetăţeni fie în raport cu cetăţeni străini din care fac parte şi refugiaţii.

· Orele 12-00 – D-nul Popuşoi Sergiu a făcut o prezentare a specificului principiului non refoulment (nereturnării) în legislaţia naţională şi internaţională. Tema s-a axat pe prezentarea normelor juridice naţionale şi internaţionale care prevăd expres interzicerea returnării sub orice formă şi aprecierea stării persoanei de solicitant de azil prin prisma normelor juridice, astfel fiind o garanţie obiectivă a situaţiei unei persoane care solicită statutul de azil în Republica Moldova.

Prima parte a temei s-a axat pe o prezentare succintă a actelor internaţionale la care Republica Moldova face parte şi actelor internaţionale regionale cu titlu de exemplu. Din cadrul acestor acte internaţionale au fost scoase în evidenţă articolele ce prevăd expres interzicerea returnării nefondate a unei persoane ce solicită azil în ţara care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanei. Tot din actele internaţionale au fost evidenţiate normele ce prevăd responsabilitatea statelor în raport cu solicitanţii de azil şi a refugiaţilor.

La fel s-a făcut o analiză a categoriilor de persoane care cad sub condiţiile de risc în procesul de acordare a statutului de refugiat şi anume a soldaţilor, dezertori, criminalii de război, femei ce au temere de persecuţie şi persoanele urmărite pentru apartenenţa sexuală.

Cu titlu de exemplu au fost prezentate două cazuri la CEDO pentru a scoate în evidenţă interpretările făcute de CEDO în procesul aprecierii cazurilor de violare a drepturilor fundamentale persoanelor ce sunt neprotejate şi ameninţate în statul de origine, consecinţele negative pentru stat în cazul nerespectării normelor ce prevăd drepturile solicitanţilor de azil.

· Orele 13-30 –D-nul Prisac Alexandru a prezentat Modificările a cadrului normativ legat de situaţia refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. În prim plan Prisac A. s-a referit la o analiză a cadrului normativ existent la momentul de faţă în legislaţia Republicii Moldova, la fel au fost prezentate subiectele ce ţine de procedura de acordare a statutului de refugiat, naturalizarea metodele şi condiţiile de dobândire a cetăţeniei, a fost analizat şi documentul de călătorie conform convenţiei din 1951, prevederi normative privind angajarea în câmpul muncii, au fost făcute şi prezentări a subiectelor în sfera învăţământului şi în sfera de afaceri sub aspectul schimbărilor normative în acest sens.

Momentele relevante cu privire la modificările în legislaţie au fost puse în discuţie la care s-au implicat participanţi mesei rotunde şi care au abordat din perspectiva funcţiei îndeplinite a problemelor cu care se confruntă în timpul asigurării aplicării echitabile a normelor de drept, făcând o referire la modul şi probleme de colectare a probelor în vederea aprecierii obiective a situaţiei persoanei, prin prisma faptului dacă ea cade sub incidenţa condiţiilor solicitanţilor de azil prevăzute de actele naţionale şi naţionale acceptate şi adoptate de Republica Moldova.

· Orele 14-00 În final D-nul Mihai Cebotari a prezentat raportul făcut de Consiliului European pentru Refugiaţi şi Exilaţi în Republica Moldova, scoţând în evidenţă datele importante cu privire la statutul refugiaţilor în Republica Moldova pe parcursul anului 2007 şi problemele la care a atras atenţia ECRE.

· Orele 14-15- Teodor Cârnaţ a făcut concluziile cu privire la activitatea desfăşurată şi ţinut să scoată în evidenţă că respectarea drepturilor va garanta stabilitatea şi creşterea demnităţii naţionale şi a respectului pe plan internaţional al statului nostru.