NOTĂ
INFORMATIVĂ
asupra proiectului de lege
pentru modificarea şi completarea unor
acte legislative
în vederea instituirii Caselor de arest
Prezentul proiect de lege
este elaborat de către Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului
în Moldova în vederea instituirii în sistemul
instituţiilor penitenciare a Caselor de arest, urmărindu-se scopul
înlăturării premiselor ce generează în sistemul instituţional
al organelor de urmărire penală aplicarea torturii faţă de
persoanele implicate în acest proces.
Tortura, ca fenomen social,
a luat amploare în activitatea organelor de urmărire penală
în special în ultimele decenii, perioadă de tranziţie de
la un sistem social-politic la altul, de reformare a legislaţiei,
principiilor şi metodelor de activitate în domeniu,
muşumalizîndu-se astfel incapacitatea de a se conforma la noile
valori.
În acelaş timp,
deşi în procesul de desfăşurare deplină a reformelor
judiciare şi de drept s-a schimbat legislaţia ce determină
sarcinile şi principiile de activitate ale organelor de drept, în
special ale organelor de urmărire penală, structura instituţională
a acestora din urmă în mare măsură a rămas pe vechi.
Potrivit datelor de care
dispunem, numai în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) se
află circa 50 de izolatoare de detenţie provizorie (IDP), care sunt
amplasate preponderent în subsolurile edificiilor Comisariatelor de poliţie
teritoriale şi au capacitatea medie de la 50 la 100 de persoane
reţinute şi arestate. De regulă IDP-urile, cu excepţia
celora din mun. Chişinău, Bălţi şi Bender sunt
administrate de subofiţeri cu o pregătire profesională
minimă şi care des sînt înlocuiţi cu angajaţi
noi. Colaboratorii altor servicii, în special de urmărire
penală, au acces liber în
IDP-uri.
Monitorizările şi
studiile efectuate nu numai de Comitetul Helsinki, dar şi de alte
organizaţii internaţionale ce ţin de domeniul Drepturilor
Omului, demonstrează că pentru unii colaboratori ai organelor de
urmărire penală, în deosebi din sistemul MAI, aplicarea
torturii faţă de persoanele reţinute sau arestate, în
scopul obţinerii aşa-numitor „probe” pentru descoperirea
infracţiunilor, a devenit o obişnuinţă. Se aplică cele
mai primitive, chinuitoare şi înjositoare procedee, cunoscute sub
denumirea de „rîndunică”, „papagal” ş.a. menită că
extragă informaţia necesară de la persoană. Faptul că
această „practică de anchetă” are loc în IDP, care
potrivit legislaţiei în vigoare se află în structura
şi subordinea MAI şi altor organe de urmărire penală,
serveşte drept acoperire pentru făptuitori, cu atît mai mult
că martorii posibili ai actelor de tortură sunt in exclusivitate
colaboratorii aceluiaşi sistem, care nu sunt interesaţi să
facă denunţuri sau să lupte deschis contra aplicării
torturii.
Aplicarea torturii este nu
numai o încălcare flagrantă a drepturilor şi
demnităţii omului, dar şi un factor dăunător pentru
justiţie.
Asupra acestor vicii,
inclusiv a inperfecţiunii sistemului penitenciar din Republica Moldova, a
atras atenţia Guvernului Comitetul European pentru prevenirea torturii
şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT), repetat (1998 şi 2001), în
rapoartele sale de monitorizare.
În legătură
cu aceasta, Comitetul Helsinki propune un proiect de lege, conceptul
căruia este transmiterea totală a IDP-urilor din subordinea MAI
şi altor organe de urmărire penală în cea a Ministerului
Justiţiei (MJ), în special a Departamentului Instituţiilor
Penitenciare (DIP), cu instituirea unei instituţii noi – Casa de arest,
care să facă parte din sistemul penitenciar.
Casele de arest vor fi
amplasate în fiecare municipiu şi raion – teritoriale, iar după
caz, vor fi Case de arest specializate, în funcţie de caracterul
activităţii unui sau altui organ de urmărire penală
(Serviciul de Informaţii şi Securitate ş. a.), de
competenţa şi specificul cărora va ţine cauza, dar toate
vor intra in cadrul administraţiei publice locale pe orizontală
şi pe verticală – centralizate DIP-ului, funcţionînd
în baza Regulamentului aprobat de Guvern. Paza, supravegherea şi
escorta se va efectua de trupele şi efectivul din sistemul penitenciar al
MJ.
În Casele de arest,
în afară de persoanele reţinute sau arestate în procesul
de urmărire penală, vor fi deţinuţi şi
condamnaţii pe cauze administrative, condamnaţii la arest pe cauze
penale, precum şi alte categorii stipulate în proiect.
În cazul în
care colaboratorii organelor de urmărire penală nu vor mai avea
accesul neverificat la persoana reţinută sau arestată şi
deţinută în IDP, numărul persoanelor torturate va
scădea esenţial
Trecerea locurilor de
reţinere şi arest, adică IDP-urilor , din subordinea organelor
de urmărire penală va aduce mai multe avantaje în favoarea
lichidării numeroaselor cauze ce generează încălcarea
drepturilor şi libertăţilor omului, a principiilor unei
justiţii obiective, bazate pe standardele şi normele consfinţite
de Tratatele şi Convenţiile internaţionale, la care Republica
Moldova este parte şi are anumite angajamente.
Casele de arest sunt
în SUA, multe ţări din Europa. În SUA acestea sunt
subordonate şi întreţinute material organelor
autorităţii publice locale, iar în ţările europene –
în subordonare şi întreţinere materială dublă,
atît locală, cît centralizată organului de profil de
vîrf. În tot cazul, reţinerea persoanei se execută de
către poliţie cu transmiterea acesteia organului specializat de detenţie
- Casei de arest, unde pot fi efectuate unele acţiuni de anchetă, sau
escortate pentru acesta la locurile solicitate.
Pentru rezolvarea problemei
propuse, în temei, urmează să fie modificate şi completate
corespunzător următoarele acte legislative: Legea cu privire la
sistemul penitenciar, Codul de executare a sancţiunilor de drept penal,
Legea cu privire la arestarea preventivă, Legea cu privire la poliţie
şi Legea cu privire la procuratură.
În cazul
adoptării de către Parlament a proiectului de lege în
cauză, această lege nu va cere acoperire materială şi
financiară considerabilă, pentru că odată cu transmiterea
obiectivelor de la un organ la altul, se vor transmite şi resursele
bugetare pentru întreţinerea lor, unităţile personalului
de pază, supraveghere şi escortă, precum şi alte mijloace.
Autorităţile publice locale vor participa şi ele la
întreţinerea Caselor de arest din localitate, ceea ce va spori
contribuţia lor reală la menţinerea ordinei publice în
teritoriu.
Ştefan URÎTU,
Preşedintele
Comitetului Helsinki
Pentru Drepturile Omului
în Moldova
Proiect
L E G E
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Parlamentul adoptă
prezenta lege organică.
Articolul I. Legea nr. 1036
din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 1997, nr. 15, art. 154), cu modificările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. La articolul 5 alin. (1):
lit. b) se
completează în final cu cuvintele: „de executare a pedepsei cu
închisoarea”;
se introduce o nouă
lit. c) cu următorul cuprins:
„c) casele de arest; „ ;
lit. c) şi d), devin,
respectiv, lit. d) şi e).
2. După articolul 7 se introduce
articolul 7-1 cu următorul cuprins:
„Articolul 7-1. Casele de
arest
(1) Casele de arest fac
parte din sistemul penitenciar şi sunt instituţii penitenciare
destinate pentru executarea:
a) reţinerii de orice natură a
persoanelor pe o durată ce depăşeşte 3 ore, până la 72 de ore;
b) arestului administrativ de verificare;
c) arestului administrativ;
d) arestului preventiv a persoanelor aflate
sub urmărire penală sau în proces de examinare a cauzelor
în instanţele judecătoreşti;
e) pedepsei penale de arest;
f)
detenţia
persoanelor în privinţa cărora sentinţa nu este
definitivă;
g) detenţia persoanelor în
privinţa cărora sentinţa este definitivă, până
la transferarea lor sub escortă în locul de executare a pedepsei;
h) detenţia condamnaţilor
lăsaţi sau transferaţi în casele de arest pentru
efectuarea acţiunilor de urmărire penală în procese penale
ori în legătură cu judecarea cauzelor în instanţele
de judecată,
i)
detenţia
condamnaţilor reţinuţi în legătură cu schimbarea
pedepselor neprivative de libertate cu pedeapsa privativă de libertate sau
a repunerii în executare a pedepse cu închisoarea, până
la transferarea sub escortă în locul de executare a pedepsei.
(2) Casa de arest este
persoană juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei,
activează în fiecare unitate administrativ teritorială de
nivelul raionului şi municipiului, în cadrul administraţiei
publice locale respective şi funcţionează în baza
Regulamentului său, aprobat de Guvern.
(3) Casele de arest
sânt create, reorganizate şi lichidate prin hotărârea
Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi de comun acord cu
autoritatea administraţiei publice locale respective.
(4) În unul şi
acelaşi raion sau municipiu pot fi create şi activa mai multe case de
arest, inclusiv specializate, în funcţie de necesităţile
capacităţilor de întreţinere, a specializării
organelor de urmărire penală sau a formelor de reţinere şi
arest. De asemenea poate fi create case de arest, care să deservească
mai multe raioane şi municipii.
(5) Paza, supravegherea
şi escorta se efectuează de trupele din sistemul penitenciar al
Ministerului Justiţiei.
(6) Structura şi statele
de personal ale caselor de arest se stabileşte de către Ministerul
Justiţiei, de comun acord cu autorităţile administraţiei
publice locale respective, în limita alocaţiilor pentru
întreţinerea acestor instituţii.”
3. Articolul 9 alin. (5), al doilea cuvânt
„condamnaţilor” se substituie cu cuvântul „deţinuţilor”.
4. La
articolul 11:
în pct. 11), după cuvântul
„penitenciare”, se introduc cuvintele „de executare a pedepsei cu
închisoarea”, în continuare după text;
se
completează cu un punct nou 13) cu următorul cuprins:
„să asigure în casele de arest
condiţiile de detenţie, stabilite pentru persoanele reţinute sau
condamnate la arest; ”
Articolul II. În articolul 53
din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal nr. 1524-XII din 22 iulie
1993 (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 1994, nr. 1, art. 1), cu modificările şi
completările ulterioare, cuvintele „locul stabilit de organul afacerilor
interne” se substituie cu cuvintele „casa de arest teritorială sau
stabilită de Ministerul Justiţie”.
Articolul III. Legea nr. 1226 cu
privire la arestarea preventivă (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 1997, nr. 069) se modifică după cum urmează:
1. Din articolul 4 cuvintele „Ministerul
Afacerilor Interne,” se exclud.
2. La articolul 6:
în alin. (1) cuvintele „izolatoarele
de anchetă penală” se substituie cu cuvintele cu cuvintele „casele de
arest”;
în alin. (5) cuvintele „un izolator
de anchetă penală” se substituie cu cuvintele „o casă de arest”,
iar cuvintele „izolatoarele de detenţie provizorie ale organelor
afacerilor interne” se substituie cu cuvintele „casa de arest stabilită de
Ministerul Justiţiei”
3. În alin. (6) cuvintele „izolatoarele
de detenţie provizorie” se substituie cu cuvintele „casele de arest”.
Articolul IV. Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la
poliţie (Republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2002, nr. 17-19,art. 56) se modifică după cum urmează:
1. Articolul 12:
din pct. 33) cuvintele
„şi deţinute” se exclud;
pct. 34) se exclude;
în pct. 6) cuvintele
„şi să deţină în locuri special stabilite” se
substituie cu cuvintele „până la 3 ore şi să transfere
în casele de arest” ;
în pct. 8) cuvintele
„şi să deţină în în instituţiile de
primire provizorie „ se substituie cu cuvintele „până la 3 ore
şi să transfere în casele de arest” ;
în pct. 10) cuvintele
„şi să ţină sub stare de arest” se exclud;
în pct. 11) după
cuvântul „reţină” se introduc cuvintele „pe un termen ce nu
depăşeşte 3 ore, iar în caz de necesitate să
transfere în casa de arest” , în continuare după text;
punctele 34) – 45) devin,
respectiv, punctele 33) – 44).
2. Din articolul 16 pct. 5) cuvintele
„persoanelor puse sub stare de arest” se exclud.
Articolul V. Articolul 11 alin. (1) din Legea nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu
privire la Procuratură (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003,
nr. 73 – 75), cuvintele „instituţiile de detenţiune preventivă,
izolatoarele de anchetă penală” se substituie cu cuvintele „casele de
arest”, iar după cuvântul „penitenciare” se introduc cuvintele „de
executare a pedepsei cu închisoarea”, în continuare după text.
Articolul VI. Dispoziţii finale
şi tranzitorii
(1)Prezenta lege intră în
vigoare la 1 ianuarie 2005
.
(2) Guvernul:
1) în termen de 3
luni de la adoptarea prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri
privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu
prezenta lege;
b) va elabora şi aproba Regulamentul cu
privire la Casele de arest, alte acte normative necesare pentru realizarea
prevederilor prezentei legi, precum şi va aduce actele sale normative
în conformitate cu prezenta lege;
c) va asigura revizuirea şi aducerea
în conformitate cu prezenta lege a actelor normative ale ministerelor
şi departamentelor.
2)
până la 31 decembrie 2004 va asigura transmiterea de la Ministerul
Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei şi alte organe în subordinea Ministerului
Justiţiei a locurilor de arest, inclusiv funcţiile de pază,
supraveghere şi escortare a deţinuţilor acestor locuri;
3) va asigura crearea şi finanţarea
Caselor de arest în conformitate cu prezenta lege.
Preşedintele Parlamentului