NOTĂ INFORMATIVĂ

asupra proiectului de lege pentru completarea unor acte legislative

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului monitorizează în continuu respectarea drepturilor omului în locurile de detenţie aflate în subordinea Ministerului Justiţiei, vizitînd cu acest scop instituţiile penitenciare şi descriind în rapoartele sale problemele cu care se confruntă sistemul penitenciar.

În ultimii ani, Comitetul Helsinki în rapoartele sale, a descris condiţiile de detenţie a majorităţii persoanelor deţinute în sistemul penitenciar ca fiind insuportabile, prezentînd un risc serios pentru sănătatea şi viaţa acestora. Multe din recomandările formulate de Comitetul Helsinki nu necesitau mari eforturi financiare, ci doar o bună gestionare a sistemului penitenciar în care demnitatea şi drepturile deţinuţilor ar fi fost respectată. Dacă aceste sugestii ar fi fost luate în consideraţie, rezolvarea problemei în cauză în mare măsură s-ar fi putut realiza.

Comitetul European pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane, crude şi degradante (CPT), în rezultatul vizitelor efectuate în anii 1998 – 2001 în penitenciarele Republicii Moldova, şi analizînd răspunsurile Guvernului Republicii Moldova către CPT, la sesiunea din 28 aprilie – 16 mai 2003, prin Rezoluţia nr. CAT/CCR/30/7 din 14 mai 2003 de asemenea a formulat o serie de recomandări concrete pe termen scurt şi de durată întru ameliorarea condiţiilor de detenţie în aceste instituţii. In mod special se recomanda autorităţilor moldoveneşti să acorde o prioritate înaltă măsurilor legate de suprapopularea penitenciarelor, îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor materiale de detenţie, serviciilor medicale şi alimentaţiei, care să corespundă necesităţilor umane vitale.

Autorităţile de stat deşi au întreprins măsuri pentru redresarea situaţiei în penitenciare, nu au reuşit să înlăture caracterul inuman şi degradant al condiţiilor de detenţie. Acţiunile întreprinse cu timpul au căpătat caracter formal, ceea ce mai mult a contribuit la înrăutăţirea situaţiei , dar nu la ameliorarea ei.

Mai mult ca atât, un număr considerabil de deţinuţi au devenit victime ale confruntărilor dintre unele forţe separatiste şi puterea oficială. Cauza a fost că organele respective de guvernare ale ţării nu au reuşit să rezolve conflictul menţionat astfel, încât să nu fie folosiţi deţinuţii ca mijloc de atingere a scopurilor politice. În rezultat deţinuţii, care nu au nimic comun cu aceste relaţii dintre guvernare şi oponenţii săi, au fost prejudiciaţi atât fizic, cât şi moral.

Aceasta s-a întâmplat cu deţinuţii penitenciarului nr. 29/8 din mun. Bender, care la 12 septembrie 2002 a fost blocat de către forţele separatiste transnistrene în scopul obţinerii unor rezultate politice.

A fost intenţionat întreruptă alimentarea penitenciarului cu apă şi hrană, cu energie electrică şi termică, cu alte mijloace sanitare şi de igienă. Condiţiile de detenţie au devenit insuportabile. Lipseşte ventilaţia celulelor şi a altor încăperi limitate în spaţiu, iluminarea lor. Deţinuţii suferă de foame şi sete, capacităţile de asigurare cu produse alimentare şi apă potabilă şi chiar a pregătirii hranei fiind extrem de reduse. Deţinuţii nu fac baie pe parcursul a mai multor luni. S-a extins în proporţii mari antisanitaria şi nu este exclusă declanşarea unei epidemii. Sănătatea deţinuţilor şi aşa agravantă, chiar şi viaţa lor s-a pomenit în pericol real, ei fiind de fapt supuşi nu la ispăşirea pedepsei numite conform sentinţei în numele legii, ci la o pedeapsă ilegală, crudă şi inumană, interzisă de trate internaţionala la care Moldova este parte. Este adevărat, că unii deţinuţi, cei bolnavi de tuberculoză, au fost evacuaţi în alte penitenciare, însă o bună parte dintre ei a rămas pe loc, în condiţiile descrise mai sus. Nu este scutit de agravarea nocivităţii condiţiilor de lucru nici personalul administraţiei penitenciarului. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât criza în jurul acestui penitenciar devine mai profundă, prelungindu-se până în prezent.

În condiţiile în care astazi situaţia social-politică din Republica Moldova este extrem de dificilă, aceeaşi se poate întâmpla şi cu deţinuţii altor penitenciare din ţară. Aceştea au toate şansele să devină nişte pârghii eficace de reglare a conturilor dintre oponenţii politici, sociali, economici şi de altă natură, mizându-se pe faptul că autorităţile statului vor ceda ca şi în cazul de la Bender, devenit deja precedent elocvent.

Nu este nici o îndoială, că în asemenea situaţie deţinuţii evident sânt supuşi la pedeapsă şi tratament inuman şi degradant. Drept suport juridic serveşte un şir de acte şi tratate internaţionale, în special europene, la care Republica Moldova este parte şi în virtutea cărora are anumite responsabilităţi, dar care nu le respectă. Acestea sânt: Regulile standarde minime de tratament a deţinuţilor, adoptate în 1955 la Geneva de către Congresul ONU pentru prevenirea criminalităţii şi tratamentul infractorilor şi aprobate de Consiliul Economic şi Social prin Rezoluţia 663 C (XXIV) din 25 mai 1984; Convenţia împotriva torturii şi pedepselor cu cruzime sau tratamentelor inumane sau degradante, aprobată de către Asambleea Generală ONU prin Rezoluţia nr. 39/46 din 10 decembrie 1984; Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale; Convenţia Europeană pentru prevenirea torturii şi pedepselor cu cruzime sau tratamentelor inumane sau degradante ş.a.

De menţionat, că la Comitetul Helsinki parvin numeroase plângeri de la deţinuţi referitoare la condiţiile inumane şi degradante de detenţie. Numai cei din penitenciarul de la Bender, chiar în primele zile de blocadă, au depus peste 200 reclamaţii. Majoritatea dintre ei, în cazul în care autorităţile naţionale respective nu vor lua măsuri efective pentru revindecarea prejudiciilor fizice şi morale cauzate lor, sânt tentaţi să apeleze la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Dacă cererile solicitanţilor vor fi admise, Republica Moldova este pasibilă de sancţionări serioase atât economice, cât şi politice.

Astfel, se impune necesitatea aplicării unor măsuri îndreptate spre compensarea de către stat a prejudiciilor suportate de condamnaţi în condiţiile situaţiei extraordinare a penitenciarilor, în cazul în care statul nu este în putinţă să o prevină sau să o înlăture oportun. Aceste măsuri pot fi realizate numai prin lege. În acest scop Comitetul Helsinki propune Preşedintelui Republicii spre promovare, Guvernului spre aprobare şi Parlamentului spre adoptare un asemenea proiect de lege care, dacă va fi adoptat, cu siguranţă va revindeca pe bună dreptate suferinţele nejustificate ale deţinuţilor, drepturile şi interesele lor legitime lezate. Pe de altă parte statul se va manifesta prestigios atât în faţa cetăţenilor săi, cât şi către îndatoririle sale în comunitatea internaţională, în special, europeană spre care tindem.

Proiectul de lege propus prevede completarea Codului de executare a sancţiunilor de drept penal nr. 1524-XII din 22 iunie 1993 cu un nou capitol 11¹ „Executarea pedepselor arestului şi cu închisoarea în condiţiile situaţiei extraordinare a penitenciarului”, care cuprinde: definiţia situaţiei extraordinare a penitenciarului; mecanismul constatării, declarării şi încetării situaţiei extraordinare a penitenciarului; principiile şi modul de compensare deţinuţilor a duratei executării pedepselor arestului şi cu închisoarea pentru detenţie în situaţia extraordinară a penitenciarului, precum şi a acordării deţinuţilor a înlesnirilor suplimentare în condiţiile menţionate.

Competenţa decizională privind declararea şi încetarea situaţiei extraordinare a penitenciarului este pusă în sarcina instanţelor judecătoreşti, ceea ce îi dă acestui proces un caracter autoritar şi de înaltă responsabilitate.

Este important că în acest proces, pe lângă faptul că rolul principal aparţine autorităţii statale, cum este Ministerul Justiţiei, participă societatea civilă reprezentată de organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia drepturilor omului, precum şi reprezentanţii deţinuţilor, astfel respectându-se principiile democratismului, transparenţei şi echităţii decizionale.

Proiectul de asemenea prevede completarea Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, în special a art. 23 alin. (3) cu o normă nouă, potrivit căreia se va efectua recuperarea muncii personalului administraţiei penitenciarului în condiţiile menţionate de o nocivitate sporită.

În cazul în care legea propusă în proiect va fi adoptată, ea nu va invoca cheltuieli financiare, fără de cât finanţarea suplimentară pentru retribuirea dublă a muncii personalului administraţiei penitenciarului în condiţiile vizate, dar şi aceasta se presupune a fi minimă, dat fiind că asemenea cazuri nu vor fi frecvente.

Ştefan Urîtu

Preşedintele Comitetului Helsinki

pentru Drepturile Omului în Moldova

Proiect

L E G E

pentru completarea unor acte legislative

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul I. Codul de executare a sancţiunilor de drept penal nr. 1524-XII din 22 iunie 1993 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1994, nr.1,art.1), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu un nou capitol 11¹ cu următorul cuprins:

„Capitolul 11¹. Executarea pedepselor arestului şi cu închisoare

în condiţiile situaţiei extraordinare a penitenciarului

Articolul 98¹. Situaţia extraordinară a penitenciarului

Varianta I:

Situaţia extraordinară a penitenciarului este starea constatată şi declarată în modul stabilit de prezentul Cod, în cazul în care instituţia penitenciară unde se execută pedepsele arestului sau cu închisoarea, independent de voinţa condamnaţilor, total sau parţial, este lipsită de alimentare fie cu apă sau hrană, fie cu energie electrică sau termică, fie cu alte mijloace de asigurare a normelor sanitare şi de igienă stabilite pentru executarea detenţiei în penitenciarul dat, dacă aceasta a condus la agravarea considerabilă a condiţiilor de detenţie a deţinuţilor.

Varianta II:

Situaţia extraordinară a penitenciarului este starea constatată şi declarată în modul stabilit de prezentul Cod, în cazul în care instituţia penitenciară unde se execută pedepsele arestului şi cu închisoarea, în rezultatul unor factori externi, independenţi de voinţa condamnaţilor, total sau parţial, este lipsită de alimentare fie cu apă sau hrană, fie cu energie electrică sau termică, fie cu alte mijloace de asigurare a normelor sanitare şi de igienă stabilite pentru executarea detenţiei în penitenciarul dat, dacă aceasta a condus la agravarea considerabilă a condiţiilor vitale de detenţie a deţinuţilor.

Articolul 98². Constatarea situaţiei extraordinare a penitenciarului

(1) În cazul apariţiei elementelor arătate în art. 98¹ administraţia penitenciarului este obligată să înştiinţeze Ministerul Justiţiei în decurs de 24 de ore. Despre aceasta Ministerul Justiţiei poate fi sesizat şi de alte autorităţi şi persoane interesate. Ministerul Justiţiei, dacă în decurs de 48 de ore starea normală de funcţionare a penitenciarului nu a fost restabilită, pentru verificarea circumstanţelor, va convoca Comisia de constatare a situaţiei extraordinare a penitenciarului, care activează în baza Regulamentului său aprobat de Guvern şi este compusă, proporţional, din reprezentanţii autorităţilor publice, ai organizaţiilor neguvernamentale pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale legal constituite, precum şi ai deţinuţilor.

(2) Comisia de constatare a situaţiei extraordinare, în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 10 zile de la convocarea ei, va examina şi va prezenta Ministerului Justiţiei un raport privind prezenţa sau lipsa situaţiei extraordinare a penitenciarului.

Articolul 98³. Declararea şi încetarea situaţiei extraordinare a

penitenciarului

(1) În cazul constatării componenţei situaţiei extraordinare a penitenciarului Ministerul Justiţiei, în decurs de 48 de ore de la primirea raportului Comisiei de constatare a situaţiei extraordinare a penitenciarului, va înainta judecătorului de instrucţie din raza dislocării instituţiei penitenciare în cauză o cerere în vederea declarării situaţiei extraordinare a penitenciarului, care va fi examinată nu mai târziu de 24 de ore de la depunerea acesteia.

(2) Încetarea situaţiei extraordinare a penitenciarului se efectuează de către judecătorul de instrucţie competent, la cererea Ministerului Justiţiei bazată pe raportul Comisiei de constatare a situaţiei extraordinare a penitenciarului, în cazul în care au decăzut circumstanţele ce au servit drept motiv pentru declararea ei.

(3) Dreptul de adresare în instanţa de judecată cu cerere privind declararea sau încetarea situaţiei extraordinare a penitenciarului, precum şi de contestare a deciziilor instanţelor judecătoreşti în cauza menţionată aparţine de asemenea condamnaţilor, reprezentanţilor lor şi organizaţiilor neguvernamentale de profil legal constituite.

(4) Cererile cu privire la declararea sau încetarea situaţiei extraordinare a penitenciarului sânt examinate de către instanţele judecătoreşti în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală.

Articolul 98⁴. Compensarea duratei executării pedepselor

arestului şi cu închisoarea pentru detenţie în situaţia

extraordinară a penitenciarului

(1) În condiţiile situaţiei extraordinare a penitenciarului, constatată şi declarată în modul prevăzut de prezentul Cod, pentru cei care execută pedeapsa arestului sau cu închisoarea în penitenciarul în cauză se stabileşte compensarea zilelor de situaţie extraordinară a penitenciarului din contul duratei pedepsei – o zi de situaţie extraordinară a penitenciarului pentru trei zile din durata pedepsei stabilite prin hotărârea judecătorească.

(2) Calculul compensării zilelor de situaţie extraordinară a penitenciarului se efectuează în modul stabilit în art. 79 alin. (5).

(3) Asupra condamnatului care beneficiază de dreptul la compensarea zilelor de situaţie extraordinară a penitenciarului de asemenea se aplică condiţiile prevăzute în art. 79 alin. (6) – (8).

(4) Compensarea zilelor de situaţie extraordinară a penitenciarului se aplică necondiţionat tuturor deţinuţilor, indiferent de gravitatea infracţiunilor pentru săvârşirea cărora au fost condamnaţi, comportamentul lor pe perioada executării pedepsei, precum şi de categoria penitenciarului în care execută pedeapsa, cu excepţia celor condamnaţi pe viaţă, care beneficiază de uşurarea regimului de detenţie în vederea înlesnirilor suplimentare prevăzute de art. 98-5.

(5) Compensarea zilelor de situaţie extraordinară a penitenciarului nu poate fi suspendată sau anulată.

Articolul 98⁵. Înlesnirile suplimentare acordate deţinuţilor în situaţia

extraordinară a penitenciarului

Pe perioada extraordinară a penitenciarului deţinuţilor li se stabilesc următoarele înlesniri suplimentare:

a) suma de bani pentru procurarea produselor alimentare, stabilită în art. 70 alin. (2), în proporţia ce se raportează la perioada situaţiei extraordinare a penitenciarului, se majorează de 5 ori;

b) numărul coletelor, pachetelor cu provizii şi a banderolelor primite şi expediate, stabilit în condiţiile arătate în art. 72 alin (1) – (4), în proporţia ce se raportează la perioada situaţiei extraordinare a penitenciarului, se majorează de 3 ori;

c) pentru condamnaţii la arest restricţiile arătate în art. 54 alin. (2) se exclud.”

Articolul II. Articolul 23 alin. (3) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 15, art. 154), cu modificările şi completările ulterioare, în final, se completează cu următoarea propoziţie:

„Fiecare zi lucrată în situaţia extraordinară a penitenciarului, declarată în condiţiile Codului de executare a sancţiunilor de drept penal, este remunerată dublu, reieşind din cuantumul tuturor plăţilor ce se cuvin colaboratorului respectiv, din fondul de salarizare de la buget.”

Articolul III. Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei, având efect retroactiv, pentru penitenciarul nr. 29/8 din mun. Bender, de la 12 septembrie 2002.

Articolul IV. Guvernul, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta lege;

b) va elabora şi va aproba Regulamentul cu privire la Comisia de constatare a situaţiei extraordinare a penitenciarului, va aduce actele sale normative în corespundere cu prevederile prezentei legi;

c) va asigura aducerea actelor normative departamentale în corespundere cu prevederile prezentei legi.

Preşedintele Parlamentului