Nota Informativă

Asupra Proectului de Lege pentru completarea şi modificarea unor acte legislative în scopul perfecţionării mecanismului probatoriului întru excluderea aplicării torturii, de depunere şi examinare a plîngerilor de tortură

Prezentul proiect de lege este elaborat de către Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului în Moldova în scopul perfecţionării cadrului legislativ naţional în vederea combaterii şi prevenirea torturii, potrivit standardelor internaţionale.

În prezent în Republica Moldova este în plină desfăşurare reforma judiciară şi de drept, care a cuprins reorganizarea sistemului judecătoresc, a procuraturii şi a organelor de urmărire penală. Au fost făcute şi unele schimbări pozitive în legislaţia naţională de curînd adoptată prin care se strecoară şi standardele drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Codul de procedură penală nr. 122-XV din 14 martie 2003 reglementează detaliat căile, condiţiile şi tehnicile legale de obţinere a probelor, admisibilitatea şi aprecierea lor. Este reglementată şi o procedură separată pentru semnarea autodenunţului de către bănuit, învinuit unde participarea avocatului este obligatorie pentru certificarea liberei exprimări a bănuitului, învinuitului în recunoaşterea vinei. De asemenea, la capitolul principiilor generale, stipulează că nimeni nu poate fi supus la tortură sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante, nu poate fi deţinut în condiţii umilitoare, nu poate fi silit să participe la acţiuni procesuale care lezează demnitatea umană. Însă aceasta riscă să rămînă o normă declarativă, dacă restul normelor, care reglementează nemijlocit procesul de urmărire penală, în special de colectare şi administrare a probelor,nu stabileşte măsuri concrete pentru excluderea posibilităţilor de admitere a torturii în acest scop. Normele respective în vigoare nu cuprind întregul mecanism de prevenire a torturii, fapt care diminuează considerabil aplicarea lor practică şi face combaterea torturii în activitatea organelor de urmărire penală să fie mai puţin eficientă.

Atunci cînd se urmăreşte dezrădăcinarea fenomenului torturii, recunoaşterea aceasteea ca infracţiune este un prim pas necesar dar nu şi suficient. Stabilirea unui mecanism eficient de examinare a plîngerilor cetăţenilor / reţinuţilor / bănuiţilor /care deplîng aplicarea torturii devine parte componentă a procesului de prevenire şi combatere a torturii.

Din multiplele analize realizate în acest domeniu de Comitetul Helsinki s-a observat că actele de tortură se comit mai frecvent în procesul de urmărire penală. Anume la această etapă de înfăptuire a justiţiei se simte necesitatea unui mecanism efectiv de prevenire a torturii şi protecţie a victimelor. În această privinţă noul Cod de procedură penală conţine cîteva norme juridice, însă unele dintre acestea trebuiesc completate. Astfel,

v se impune necesitatea introducerii la art. 279 „Efectuarea acţiunilor de urmărire penală” a unei norme potrivit căreia în cazul în care o persoană va declara că este victima unui act de tortură sau despre aceasta va declara o persoană terţă, acţiunile de urmărire penală cu participarea victimei acestui act, prin decizia judecătorului de instrucţie, vor fi suspendate până la soluţionarea plângerii de tortură în fond;

v cazurile/ situaţiile când efectuarea expertizei judiciare este obligatorie trebuie să cuprindă şi cazul / situaţia cînd se reclamă aplicarea /supunerea la acţiuni de tortură declarate de victimă sau de o persoană terţă (art. 143). În acest caz expertiza obligatorie poate fi nu numai expertiza medico legală, ci şi, după caz, psihiatrică, psihologică, criminalistică etc.;

v pentru soluţionarea imediată, competentă şi completă a plângerilor victimelor torturii, depuse reprezentantului organului de urmărire penală ori altei persoane cu funcţii de răspundere, se vor remite spre examinare judecătorului de instrucţie competent în termen de 24 de ore, iar dacă asemenea plângeri vor fi declarate la etapa de terminare a urmăririi penale, ele vor fi examinate în modul stabilit până la întocmirea rechizitoriului şi trimiterii cauzei în judecată (art. 295 şi 298).

În acelaş context necesită a fi introduse unele modificări şi în alte acte normative:

Legea nr. 1226-XII din 27 iunie 1997 cu privire la arestarea preventivă:

v articolul 34 „Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc”, alin. 16) a se completa cu amendamentul, potrivit căruia se va interzice aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc împotriva oricăror deţinuţi în scopul obţinerii informaţiilor ce ţin de interesul urmăririi penale ori a activităţii operative de investigaţii.

Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie:

v în special art. 14, stabileşte condiţiile şi limitele aplicării forţei, mijloacelor speciale şi a armei de foc de către colaboratorii poliţiei, însă dispoziţia alineatului trei, care prevede restricţiile aplicării armei de foc, nu prevede şi condiţiile limitării aplicării forţei şi a mijloacelor speciale. De aceea norma vizată trebuie modificată, fiind racordată totodată şi la interzicerea aplicării forţei, a mijloacelor speciale şi a armei de foc asupra persoanei în scopul obţinerii informaţiilor sau altor probe în procesul de urmărire penală ori activităţii operative de investigaţii.

Tortura, ca fenomen antisocial, pune în pericol înfăptuirea justiţiei, exercitarea administrării publice, afectînd încrederea populaţiei în organele de poliţie, precum şi cele mai elementare principii ale umanităţii. Societatea internaţională a elaborat mai multe instrumente şi mecanisme de combatere şi prevenire a acestui fenomen, care odată ratificate de Republica Moldova ne oferă posibilităţi pentru iradicarea efectivă a torturii. Un prim pas în această direcţie este reglementarea juridică corectă a procesului de prevenire şi combatere a fenomenului torturii.

În acest scop propunem un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, Legii cu privire la poliţie şi Legii cu privire la arestarea preventivă, cu amendamentele menţionate, care vine să armonizeze legislaţia naţională cu standardele internaţionale menţionate mai sus..

Ştefan Urîtu

Preşedintele Comitetului Helsinki

pentru Drepturile Omului în Moldova

Proiect

L E G E

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Parlamentul aprobă prezenta lege organică.

Articolul I. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104-110) se completează după cum urmează:

1. La articolul 143:

după pct. 5) se introduce un nou pct. 6) cu următorul cuprins:

„6) gravităţii actului de tortură declarat de o victimă sau de o persoană terţă” ;

pct. 6) devine pct. 7).

2. Articolul 279 se completează în final cu un nou alineat (6) cu următorul

cuprins:

„(6) În cazul în care bănuitul, învinuitul, inculpatul, partea vătămată sau reprezentanţii lor legali, partea civilă, partea civilmente responsabilă sau reprezentanţii acestora, martorul va declara că este victima unui act de tortură sau despre aceasta va declara o persoană terţă, acţiunile de urmărire penală, precum şi activitatea operativă de investigaţii cu victimei acestui act, se suspendă până la soluţionarea denunţului de aplicare a torturii în modul stabilit de articolele 298 şi 299.”

3. Articolul 295 se completează în final cu un nou alineat (5) cu următorul

cuprins:

„(5) În cazul în care persoanele menţionate la art. 293 alin. (1) vor înainta

cereri conţinutul cărora va cuprinde un denunţ despre aplicarea faţă de ele în procesul de urmărire penală sau a activităţii operative de investigaţii a torturii, acestea vor fi examinate în modul prevăzut de art. 298 şi 299, până la întocmirea rechizitoriului şi trimiterea cauzei în judecată.”

1. La articolul 298:

alin. (2) se completează în final cu propoziţia:

„Dacă aceste plângeri, conţinutul cărora va cuprinde un denunţ de aplicare a torturii, au fost depuse procurorului, organului de urmărire penală, altor organe sau persoane cu funcţii de răspundere, ele vor fi remise spre examinare judecătorului de instrucţie competent, în termen de 24 de ore.” ;

alin. (3) se completează în final cu cuvintele:

„ , cu excepţia cazului arătat în art. 279 alin. (6)”.

2. Articolul 299 se completează cu un nou alineat (2) cu următorul cuprins:

„(2) În cazul examinării denunţului privind aplicarea torturii, judecătorul de instrucţie decide asupra suspendării exercitării acţiunilor de urmărire penală sau a activităţii operative de investigaţii cu participarea victimei torturii şi a avocatului său ales sau numit din oficiu.”

Articolul II. Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 17-19, art. 56), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Articolul 14 alineatul trei se expune în redacţie nouă cu următorul cuprins:

„Se interzice aplicarea forţei, a mijloacelor speciale şi a armei de foc contra femeilor şi minorilor, persoanelor cu vârstă înaintată sau cu evidente deficienţe fizice sau psihice, cu excepţia cazurilor în care ele săvârşesc un act în grup ce ameninţă viaţa şi sănătatea oamenilor şi dacă acţiunile de acest gen nu pot fi contracarate pe alte căi şi cu alte mijloace, precum, şi contra oricărei persoane în scopul de a obţine informaţii sau mărturisiri ce ţin de procesul de urmărire penală”

Articolul III. Legea nr. 1226-XII din 27 iunie 1997 cu privire la arestarea preventivă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 69-70, art. 579), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 18 alin. (3) se expune în redacţie nouă cu următorul cuprins:

„(3) Plângerile împotriva acţiunilor persoanei care efectuează urmărirea penală sau activitatea operativă de investigaţii se remit de către administraţia locului de arest preventiv procurorului, iar plângerile împotriva procurorului – procurorului ierarhic superior în decurs de cel mult 3 zile, cu excepţia acelor plîngeri ce conţin denunţ despre aplicarea torturii şi care se remit judecătorului de instrucţie competent în 24 de ore de la depunerea lor.”

Articolul 34 alin. (16) se completează în final cu cuvintele:

„sau împotriva oricăror deţinuţi în scopul de a obţine informaţii sau mărturisiri ce ţin de scopul urmăririi penale sau activităţii operative de investigaţii.”

Articolul IV. Guvernul:

v va prezenta Parlamentului în termen de 3 luni propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în corespundere cu prezenta lege;

v va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege;

v va asigura aducerea actelor normative departamentale în corespundere cu prezenta lege.

Preşedintele Parlamentului