Main > Noutati > "Fiecare stat trebuie să-şi aibă istoria sa"

“Fiecare stat trebuie să-şi aibă istoria sa”

(Interviu cu Ştefan Urîtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Republica Moldova publicat în săptămînalul “Tineretul Moldovei” la data de 4 aprilie 2002 realizat de Eugenia Buzu)

Tineretul Moldovei: - Dle Urîtu, care este poziţia dvs. privitor la introducerea “Istoriei Moldovei” ca disciplină de predare în şcoli?

Ştefan Urîtu: - Eu consider că este necesar ca populaţia care locuieşte în Republica Moldova să cunoască istoria acestui stat. Regret că cei care au guvernat pe parcursul ultimilor zece ani şi acum organizează manifestaţii de protest n-au instituţionalizat studierea istoriei Moldovei atunci cînd erau la putere. Dacă există un stat, neapărat trebuie să existe şi istoria acestuia. În ceea ce priveşte istoria care s-a studiat pe parcursul ultimilor zece ani, în viziunea mea este una ce ţine de etnia românească şi ea poate fi studiată nu numai în România sau în Republica Moldova, ci în toate statele unde locuiesc românii.

TM: - Credeţi că revizuirea acestui punct de vedere ar putea deveni un factor destabilizator în societate? 

S.U. – Da, este un factor destabilizator pentru că, după mine, ceea ce s-a pornit la 9 ianuarie, protestele contra introducerii forţate a limbii ruse ca limbă de studiu obligatorie în şcoli, era un proces firesc. Nu este clar însă de ce ordinul a apărut în luna august 2001, iar protestele încep tocmai la 9 ianuarie anul curent. În acest răstimp, unele forţe poate că şi-au făcut jocurile lor politice. Cred că cel mai mult a avut de cîştigat din aceste chestiuni conducerea transnistreană. Aceasta, prin anumiţi agenţi pe care îi are la Chişinău, a şi provocat tulburări în masă cu scopul de a abate forţele preşedintelui Voronin antrenate în soluţionarea problemei transnistrene. Şi, cei care şi-au dorit aceste tulburări în masă cu scopul de a abate forţele preşedintelui Voronin antrenate în soluţionarea problemei transnistrene. Şi, cei care şi-au dorit aceste tulburări au obţinut şi rezultate scontate, mai ales că decizia introducerii istoriei Moldovei în şcoli a acţionat ca gazul în foc.

TM: - Pe de o parte, comuniştii vor să introducă istoria Moldovei ca obiect de studiu în instituţiile de învăţămînt, pe de altă parte PPCD-iştii folosesc acest lucru pentru a perpetua grevele. Dacă preşedintele Voronin ar apela la desfăşurarea unui referendum, care credeţi că ar fi rezultatele lui?

Ş.U.: - Eu cred că va depinde mult şi de timpul alegerii şi de felul în care eventualul referendum va fi prezentat populaţiei. Dacă va fi efectuat în vîltoarea acestor proteste, s-ar încerca în mod forţat să se arate cine-i mai tare, cred că acest lucru ar da un efect negativ. Aceasta pentru că n-ar fi rezultatul unei exprimări libere a populaţiei. Atestez din nou o polarizare, mai ales etnică. În aceste condiţii probabil că majoritatea dintre acei care trebuie să voteze pro, vor fi antrenaţi sub aspectul evenimentelor politice. Astfel ei nu vor vota aşa cum le spune raţiunea, ci cum le spune inima.

TM: - Lozincile antistatale care se scandează în Piaţa Marii Adunări Naţionale prejudiciază sau nu imaginea statului nostru?

Ş.U.: - Ca reprezentant al organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului eu mai puţin mă neliniştesc de stat şi mai mult mă preocupă problema populaţiei acestui stat. Aceasta din urmă apare ca o suprastructură care trebuie sa rezolve anumite probleme în numele şi spre binele populaţiei. Din păcate, pe parcursul a zece ani, după cum a menţionat şi Vladimir Voronin, avem un stat slab. Acest lucru s-a demonstrat mai ales în perioada guvernării lui Lucinschi. Oamenii continuă să se simtă într-un pericol pentru că statul nostru, pătruns de corupţie, este incapabil să le apere drepturile. Manifestaţiile de protest nu trebuie să fie atribuite doar actualei puteri. Eu cred că aceasta este o continuare, adică aşa s-a întîmplat că puterea actuală trebuie să răspundă pentru favorurile şi defavorurile pe care le-a obţinut din guvernarea partidelor anterioare. Din anii 90 încoace s-au făcut şi nişte lucruri bune, dar ele au început să dea rezultate tocmai în prezent. Mă refer la privatizare şi la altele care dau posibilitatea să se ridice salariile populaţiei. Pe de altă parte, ceea ce se întîmplă, nemulţumirea oamenilor şi sărăcia lor vine şi de pe urma guvernărilor precedente.

TM: - Ar fi îndreptăţit Ministerul Învăţămîntului să anuleze anul curent de studii?

Ş.U. – Cu ce scop să-l anuleze? Acest lucru n-ar trebui nicidecum să se întîmple. Nu există justificare în acest sens. Noi am pierdut deja în educarea tinerei generaţii. Acest fapt ar trebui să ne îngrijoreze. Prin investiţii în această generaţie noi de fapt investim în batrîneţile noastre. Cei care vor guverna ţara peste zece ani vor fi actualii elevi care nu vor fi educaţi din motive politice.

TM: - Ce prognoze aveţi pentru viitorul ţării?

Ş.U.: - Cred în viitorul ţării pentru că totul ce se face, se face spre bine. Acum se atestă o înviorare a populaţiei care este gata să mai rabde doar ca să aducă ţara la normal. Să nu aşteptăm ca să vină cineva şi să ne soluţioneze problemele ţării. Doar cu eforturi comune ne vom făuri o viaţă decentă.

TM: - Vă mulţumesc.