Documentul Final

al Brainstorming-ului Naţional 2004

„Drepturile Omului în Republica Moldova:

Tendinţe şi Îngrijorări”

Data: 26-27 Februarie 2004

Locul: Palatul Republicii, Chişinău

În zilele de 26-27 Februarie 2004 Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului în Moldova a organizat, cu susţinerea Institutului Societăţii Deschise (Open Society Institut), Brainstorming-ul Naţional 2004 cu tematica „Drepturile Omului în Republica Moldova: Tendinţe şi Îngrijorări”.

Obiectivele Brainstorming-ului Naţional – 2004 au fost informarea şi conştientizarea de către persoanele responsabile ale autorităţilor publice şi de către reprezentanţii societăţii civile a celor mai stringente probleme din domeniul drepturilor omului, precum şi elaborarea, cu sprijinul lor, a unor recomandări în vederea redresării acestora.

Discuţiile din cadrul sesiunii plenare şi a patru ateliere tematice, desfăşurate în timpul Brainstorming-ului Naţional, au condus la elaborarea „Documentului Final” care cuprinde următoarelor recomandări:

I. Cu privire la „Funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova”, discutat în cadrul Şedinţei Plenare, s-a recomandat:

● de a revizui procedura de numire, re-numire şi destituire a judecătorilor în Moldova, astfel încât principiul independenţei judecătorului să fie asigurat pe deplin;

● de a stabili procedura de alegere a candidaturii la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinţilor ai instanţelor de judecată şi ai curţilor de apel de către colegii judecători din instanţa în care urmează a fi numit preşedintele, iar Consiliul Superior al Magistraturii să numească în funcţia aceasta preşedinţi de instanţă de judecată. Aceeaşi procedură se propune a fi urmărită şi la alegerea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor la Curtea Supremă de Justiţie;

● de a crea Institutul de Magistraţi, instituţie care ar fi abilitată în pregătirea iniţială şi continuă a judecătorilor Se recomandă a include în curiculum şi obiecte ca: retorica, întocmirea actelor juridice, drepturile omului şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului;

● de a spori gradul de cunoaştere de către judecători a prevederilor Convenţiile Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi a altor acte internaţionale;

v de a numi în fiecare instanţă de judecată a unei persoane responsabile de relaţii cu mass-media şi publicul;

v de a îmbunătăţi realizarea accesului publicului la şedinţele judiciare publice, prin asigurarea afişării la timp pe panouri publice în instanţele de judecată de circumscripţie, a informaţiilor cu privire la şedinţele pe cauze penale, civile şi de contencios administrativ;

v de a îmbunătăţi realizarea accesului publicului la şedinţele judiciare publice prin asigurarea cu spaţiul necesar a sălilor de judecată;

v de iniţiat proiecte pilot pentru implementarea sistemelor alternative de justiţie (curtea juraţilor, asesorii judiciari ş.a);

v de a respecta şi îmbunătăţi garanţiile sociale existente oferite judecătorului, astfel încât acesta să fie protejat contra presiunilor ce tind să influenţeze sensul hotărârilor sale la examinarea dosarelor;

● de a mări numărul judecătorilor în fiecare instanţă de judecată pentru a reduce sarcina de lucru, astfel încât acesta să dispună de timp pentru perfecţionarea sa profesională;

v de a organiza activitatea instanţelor de judecată de către persoane care au cunoştinţe în domeniul managment-ului;

v de a ridica responsabilitatea judecătorilor prin crearea şi asigurarea bunei funcţionări a Departamentului de Autoadministrare a Justiţiei de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii;

v de a asigura instanţele de judecată cu o bază tehnico-materială adecvată şi asigurarea cu mijloace necesare judecătorilor pentru îndeplinirea misiunii lor;

v de a implica organizaţiile profesionale constituite de judecători în apărarea drepturilor pe care le oferă statutul lor, în particular pe lângă autorităţile şi instanţele care au dreptul de a lua decizii în acest domeniu;

v de a îmbunătăţi participarea organizaţiile profesionale ale judecătorilor la luarea deciziilor privind administrarea justiţiei, la determinarea mijloacelor necesare instanţelor de judecată;

v de a consulta judecătorii în privinţa proiectelor de modificare a statutului lor, condiţiilor de remunerare, de autoadministrare şi de protecţie socială;

v de a asigurarea transparenţa administrării justiţiei.

II Cu privire la Atelierul nr.1 „Prevenirea Torturii şi a Altor Pedepselor ori Tratamente Crude, Inumane sau Degradante ” s-a recomandat:

v A introduce în noul Cod Penal definiţia torturii ca crimă separată şi în conformitate cu articolul 1 al Convenţiei ONU împotriva Torturii;

v A lua măsuri pentru a asigura ca probele /confesiunile obţinute sub tortură să nu fie invocate în Judecată;

v A forma un cadru legislativ oportun pentru înfiinţarea Centrelor Private de Medicină Legală, ceea ce ar contribui la fortificarea principiului egalităţii armelor părţilor în procesul penal;

v A institui în fiecare Comisariat de Poliţie o unitate de psiholog pentru reabilitarea psihologică a colaboratorilor de poliţie;

v A institui în fiecare Izolator de Detenţie Preventivă o unitate de medic pentru asigurarea deţinuţilor accesul la serviciile medicale şi consultanţă gratuită;

v A transfera responsabilitatea asupra persoanelor deţinute în locurile detenţiei preventive de la Ministerul Afacerilor Interne către Ministerul Justiţiei;

v A asigura o investigare promptă, imparţială şi deplină a multor comunicări privind tortura raportate autorităţilor; persecutarea şi pedepsirea adecvată a celor vinovaţi, şi acordarea compensaţiei juste pentru victime;

v A iniţia un plan de acţiuni privind lărgirea cercului de mediatizare în rândurile judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi a altor persoane cu studii juridice care activează în cadrul organelor oficiale şi organizaţiilor non-guvernamentale de profil, inclusiv internaţionale, a proiectelor de legi elaborate în domeniul prevenirii şi combaterii torturii;

v A promova continuu perfecţionarea legislaţiei în vederea excluderii posibilităţilor de aplicare a torturii în procesul de urmărire penală şi înfăptuire a justiţiei, de a pleda permanent şi a contribui prin propria activitate pentru identificarea surselor de finanţare şi surse materiale extrabugetare, inclusiv a donatorilor din afara ţării pentru înfiinţarea, potrivit proiectelor de legi elaborate de către Comitetul Helsinki, cu titlu de proiect-pilot experimental:

- a unei Case de arest locale sau regionale, în subordine Ministerului Justiţiei şi independentă de organele de urmărire penală;

- a unui Centru Privat de Medicină Legală, de alternativă a instituţiei similare de stat.

III. Cu privire la Atelierul nr.2 „Drepturile Economice, Sociale şi Culturale” s-a recomandat:

v Guvernului să întreprindă acţiuni pentru a efectua o traducere oficială a Observaţiilor Finale din 28 noiembrie 2003 ale Comitetului pentru Drepturile Sociale, Economice şi Culturale pentru a fi repartizate organelor de stat spre realizare;

v Monitorizarea implementării de către Republica Moldova a Observaţiilor Finale din 28 noiembrie 2003 ale Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale de către statul Republica Moldova;

v Guvernului să respecte în activitatea sa drepturile reglementate şi garantate de Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Economice, Sociale şi Culturale;

v Guvernului să acorde o deosebită atenţie, în special, recomandărilor care se referă la realizarea dreptului la muncă, egalitatea şanselor, remunerare echitabilă ş.a.;

v Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Republicii Moldova să ia măsuri urgente în vederea asigurării dreptului la educaţie în colonia de reeducare pentru minori din or. Lipcani;

v Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Republicii Moldova să întreprindă acţiuni concrete în vederea realizării recomandărilor Comitetului Helsinki din Raportului vizitei de documentare a Coloniei de reeducare pentru minori din or. Lipcani;

v Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova să ia măsuri în vederea revizuirii procesului educaţional pentru copii cu deficienţe în comportament, plasaţi în şcoala specială de tip internat pentru copii cu devieri în comportament din satul Soloneţ, raionul Soroca;

v Guvernului este invitat şi îndemnat să intensifice colaborarea între organele de stat şi societatea civilă prin acordarea sprijinului posibil în vederea implementării drepturilor sociale, integrării sociale, şi nu în ultimul rînd şi a persoanelor cu dizabilităţi.

VI. Cu privire la Atelierul nr.3 „Drepturile Omului în Transnistria” s-a recomandat:

v a recunoaşte că pentru toţi este îngrijorătoare situaţia statului Republica Moldova care nu este capabil de a-şi proteja cetăţenii pe întreg teritoriu său de violări a drepturilor omului şi degradare;

v a iniţia un Tribunal Internaţional pentru a pedepsi persoanele vinovate de suferinţele a mii de oameni din stânga Nistrului dacă nu la nivel intern, atunci cel puţin la nivel internaţional;

v a recunoaşte faptul că cei peste 600 mii locuitori ai Transnistriei sunt ostatici a regimului separatist de la Tiraspol;

v a perfecta o adresare către misiunea OSCE din Moldova, cît şi altor organisme internaţionale, precum şi ţărilor garante pentru a ajuta statul Republica Moldova să-şi consolideze legislaţia şi să extindă acţiunile Constituţiei RM asupra întregului teritoriu a Republicii Moldova, însă de a nu promova Constituţia statului separatist nerecunoscut în lume;

v A crea un grup de lucru format din reprezentanţi a instituţiilor statale şi nestatale din partea dreaptă şi stingă a Nistrului pentru a asigura o transparenţă a procesului de soluţionare a conflictului transnistrean;

v A recomanda locuitorilor din stânga Nistrului de a acţiona în instanţele de judecată constituţionale ale RM acţiunile ilegale ale regimului separatist, după care cererile vor putea fi adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului;

În ceea ce priveşte proiectului de federalizare a Republicii Moldova nu s-a ajuns la acceptarea unei singure opinii, în acest sens au apărut următoarele idei:

1. participanţii la Brainstorming-ul Naţional 2004 din partea dreaptă a Nistrului au susţinut ideea că proiectul de federalizare nu va avea succes, deoarece după declanşarea propunerii OSCE de federalizare regimul de la Tiraspol a devenit mai rigid şi că de fapt această propunere a încurajat şi a recunoscut această regiune de către organizaţiile internaţionale;

2. participanţii la Brainstorming-ul Naţional 2004 din partea stângă a Nistrului susţin că regimul de la Tiraspol vor să provoace şi vor provoca acţiuni ca autorităţile de stat să reacţioneze promt şi o adecvat pentru a tergiversa până la sfârşit conflictul din Transnistria şi puterea fiind controlată doar de către Igor Smirnov.

V. În ceea ce priveşte Atelierul nr.4 „Libertatea de Exprimare şi Independenţa Mass-Media” s-a recomandat:

v Asigurarea accesului liber la informaţiile cu caracter public de către autorităţile publice şi punerea lor imediată la dispoziţia publicului larg inclusiv prin intermediul jurnaliştilor;

v Eliminarea cenzurii sub orice formă în presa scrisă şi electronică, încetarea persecuţiei şi hărţuirii jurnaliştilor şi a publicaţiilor de presă independente;

v Încetarea influenţei puterii politice asupra instituţiei publice naţionale a audiovizualului (compania Teleradio Moldova), precum şi asupra publicaţiilor guvernamentale;

v Redeschiderea posturilor Antena C şi Euro TV şi încetarea persecuţiei politice a acestora;

v Dezincriminarea calomniei şi introducerea unui plafon rezonabil în ceea ce priveşte despăgubirile acordate pentru atingeri aduse onorii, demnităţii şi reputaţiei profesionale ale unei persoane;

v Încurajarea apariţiei emisiunilor de dezbateri publice cu participarea clasei politice (putere şi opoziţie), societăţii civile, liderilor de opinie, experţilor în diferite domenii etc.;

v Dezvoltarea instituţiei ofiţerului de presă în Republica Moldova pentru îmbunătăţirea colaborării dintre jurnalişti şi autorităţile publice;

v Simplificarea procedurilor de acreditare a jurnaliştilor;

v Alinierea legislaţiei naţionale în domeniul audiovizualului la standardele europene;

v Dezvoltarea jurnalismului de investigaţie în Republica Moldova, ceea ce ar pune în evidenţă capacitatea presei de a-şi juca rolul de “câine de pază al democraţiei”, veghind asupra funcţionării regulilor jocului democratic în societatea noastră;

v Monitorizarea îndeaproape de către presă a activităţii autorităţilor publice locale şi centrale în special în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor publice şi respectarea angajamentelor asumate în faţa populaţiei;

v Crearea unui centru de acţiune, cu participarea instituţiilor de presă, organizaţiilor nonguvernamentale de media, organizaţiilor de drepturile omului şi demararea unei campanii de apărare a presei prin:

- Monitorizarea stricta a activităţii audiovizualului public, în special a companiei Teleradio Moldova

- Semnalarea imediata a cazurilor de cenzură şi a abuzurilor comise împotriva presei şi aducerea lor la cunoştinţa opiniei publice

- Atacarea în instanţa de judecată a deciziilor abuzive ale autorităţilor publice îndreptate împotriva presei

- Sesizarea organismelor internaţionale de media şi de drepturile omului în legătură cu situaţia gravă a presei din Republica Moldova.

v Fortificarea spaţiului informaţional autohton prin acordarea in mod prioritar a licenţelor de emisie posturilor autohtone, în special în ceea ce priveşte extinderea lor la nivel naţional, pentru a permite informarea multilaterală a populaţiei şi conectarea acesteia la circuitul informaţional;

v Punerea în practică a recomandărilor, solicitărilor şi a acţiunilor propuse mai sus este necesară pentru contracararea tendinţelor actualei puteri de strangulare şi lichidare a presei independente. Lipsa surselor alternative de informaţie, aservirea instituţiei publice a audiovizualului de către putere, hărţuirea presei independente reprezintă practici totalitare care erodează democraţia în Republica Moldova, aduc prejudicii imaginii statului nostru în străinătate şi pot compromite definitiv intenţiile şi aspiraţiile noastre de integrare europeană şi democratizare.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Considerăm că promovarea acestor propuneri la nivelul întregii societăţi va contribui la determinarea strategiilor şi activităţilor concrete de implementarea a lor în viitor, de către autorităţile competente ale statului şi de către societatea civilă.