C O M U N I C A T    D E    P R E S Ă

 

Procuratura Generală discriminează Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova

 

       La data de 17 aprilie 2009, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (în continuare Comitetul Helsinki) a sesizat Procuratura Generală privind săvârşirea de către ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc a infracţiunii incriminate de art. 331 al Codului penal al Republicii Moldova: Refuzul de a îndeplini legea.

       Deşi sesizarea făcută de către Comitetul Helsinki reclamă o gravă încălcare a legislaţiei în vigoare, nici până la ziua de azi din partea Procuraturii Generale nu a parvenit nici o reacţie.

       Tăcerea suspectă a Procuraturii Generale pare a fi cauzată de influenţa factorului politic asupra activităţii sale.

       Astfel în seara zilei de 7 aprilie 2009 Preşedintele interimar Vladimir Voronin, declara în direct la aşa numita televiziune publică, Moldova 1 că în Republica Moldova a avut loc o tentativă de lovitură de stat. În aceiaşi seara, peste numai câteva ore, Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală, fără ca măcar să verifice temeinicia declaraţiei Preşedintelui, au declanşat vânătoarea de autori a presupusei tentative şi au intentat dosarele penale pe numele acestora.

       Un alt exemplu al presupusei influenţe din partea şefului statului este oferit la fel de către Preşedintele Voronin şi procuratură. Ca urmare a declarării aşa numitei „amnistii prezidenţiale”, tuturor celor răpiţi de către poliţie şi procuratură, începând cu următoarea zi după aşa numita amnistie procuratura a declanşat procedura de încetare a urmăririi penale în privinţa celor urmăriţi penal în legătură cu tragicile evenimente din 07 aprilie 2009.  

În acest context am dori să facem unele precizări vis a vis de actul de amnistie şi împuternicirile preşedintelui de stat.

Potrivit al. 1 al art. 107 al Codului Penal al Republicii Moldova: Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei”. Dispoziţiile art. 66 lit. „p” a Constituţiei Republicii Moldova stabilesc că amnistierea este una dintre atribuţiile ce revine organului legislativ al statului şi anume Parlamentului Republicii Moldova.

Actul prin care Parlamentul dispune amnistierea, potrivit lit. „o” al. 3 al art. 72 Constituţia Republicii Moldova este legea organică.

       În ceea ce ţine de atribuţiile preşedintelui, apropiate ca efect de cele ale parlamentului, şeful statului potrivit lit. „e” al art. 88 a Constituţiei Republicii Moldova dispune de dreptul de a graţia. Articolul 108 al. 1 al Codului Penal stabileşte că: Graţierea este actul prin care persoana condamnată este liberată, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită ori pedeapsa stabilită este comutată”. Totodată al.2 al aceluiaş articol stabileşte cine este subiectul ce dispune de de dreptul de graţiere:        ,, Graţierea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual”.

       Prin urmare aşa-numita amnistie prezidenţială, nu este nimic altceva decât o declaraţie lipsită de orice suport juridic, care însă spre marea noastră surprindere a produs efecte juridice.

       Rapiditatea cu care a reacţionat procuratura la declaraţiile şefului statului pe de o parte şi lipsa oricărei reacţii din partea acesteia la sesizarea Comitetului Helsinki după expirarea unui termen de 30 de zile pe de altă parte, permite a afirma că Procuratura Generală prin inacţiunile sale a discriminat Comitetul Helsinki.

       Tratamentul tenedenţios şi inegal la care este supus Comitetul Helsinki în raport cu Preşedintele Voronin ne permite să ne considerăm victime ale discriminării, fenomen pe care autorităţile Republicii Moldova s-au angajat să-l dezrădăcineze din conştiinţa funcţionarilor publici întru evitarea prejudicierii drepturilor şi intereselor beneficiarilor de servicii publice, dar pe care contrar angajamentelor luate îl promovează şi îl aplică cu „mare succes” în activitatea lor.

 

       Ca urmare a celor expuse, solicităm în mod public Procuraturii Generale să ne prezinte în regim de urgenţă poziţia sa referitor la sesizarea Comitetului Helsinki privind săvârşirea de către ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc a infracţiunii incriminate de art. 331 al Codului penal al Republicii Moldova: Refuzul de a îndeplini legea.

 

 

 

Teodor Cârnaţ

Director Executiv CHDOM