Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova este o organizaţie independentă, nonprofit, pentru drepturile omului,

Prezentare la Simpoziul Internaţional cu tematica „Democraţie şi Drepturile Omului”

Or. Bălţi,

08 Decembrie 2005

Rolul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului

în apărarea drepturilor omului

Natalia Mardari, avocat

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM) este o organizaţie independentă, nonprofit, pentru drepturile omului, fondată de un grup de activişti din Tiraspol, regiunea Transnistria din Republica Moldova în anul 1990 în perioada când se destrăma Uniunea Sovietică, proces însoţit de vărsări de sânge, dispariţii de oameni etc.

Activităţile Comitetului sunt desfăşurate în următoarele trei direcţii principale: monitorizarea, promovarea şi protecţia drepturilor omului.

Sub aspectul monitorizării Comitetul urmăreşte (acumulează fapte, analizează şi publică rapoarte) modul în care Statul îşi onorează atât obligaţiile interne, stipulate în Constituţie, cât şi cele internaţionale, asumate de către Republica Moldova prin calitatea de membru sau prin ratificarea diferitor instrumente în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Naţiunile Unite (ONU), Consiliul Europei (CE) şi altele.

Vorbind despre protecţia şi promovarea valorilor drepturilor omului, CHDOM selectează petiţii de importanţă mai mare, promovându-le în instanţele naţionale sau internaţionale, inclusiv Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în scopul creării de precedente, instruind apoi alte organizaţii neguvernamentale, avocaţi sau entuziaşti pentru ca aceştia să utilizeze şi să răspândească practica pozitivă obţinută de CHDOM. O mare atenţie se acordă cazurilor ce ţin de relaţiile individ – Stat.

Comitetul sprijină respectarea, protecţia şi promovarea valorilor drepturilor omului, atenţionarea grupurilor cu interese specifice şi a publicului asupra problemelor legate de drepturile omului, a libertăţilor individuale, a justiţiei sociale echităţii şi nediscriminării.

Mai jos ne vom opri mai detaliat asupra celor trei direcţii de activitate a CHDOM, care se conturează în programe de activitate a organizaţiei noastre:

Monitorizarea şi Apărarea drepturilor Omului,

Dezvoltare Instituţională şi Legislativă

Sănătatea Mintală

Programul Monitorizarea şi Apărarea Drepturilor Omului:

Scopul programului este protejarea drepturilor omului prin acordarea de asistenţă juridică pentru păturile vulnerabile, monitorizarea, litigarea de interes public şi informarea publicului larg asupra încălcărilor de drepturilor omului în Republica Moldova.

Activităţile acestui program includ:

· Asistenţă şi consultare juridică pentru păturile dezavantajate şi vulnerabile ale societăţii ;

· Producerea rapoartelor tematice, anuale, periodice privind respectarea drepturilor omului pe tematicele prioritare;

· Acţiuni de Advocacy[1] pe plan intern şi internaţional;

· Litigarea drepturilor omului în Interes Public (Acţionare în interes public) în favoarea persoanelor dezavantajate şi vulnerabile în instanţele de judecată şi administrative naţionale ;

· Preluarea cazurilor strategice de drepturile omului în favoarea persoanelor dezavantajate şi vulnerabile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ;

· Observarea proceselor judiciare şi administrării justiţiei.

Rezultatele principale ale acestui program sunt :

- Rapoarte alternative la rapoartele periodice ale Guvernului Republicii Moldova adresate organismelor internaţionale (ONU, CoE, OSCE etc.) privind alinierea legislaţiei naţionale şi a practicii de aplicare a acesteia la cerinţele reglementate de documentele internaţionale de drepturile omului la care Republica Moldova este parte;

- A iniţiat şi a promovat schimbări în Moldova referitor la folosirea «muncii forţate », lupta cu «discriminarea Romilor şi minorităţilor naţionale», apărarea

„drepturile victimelor torturii şi a tratamentului inuman” etc. ;

- Peste 30 cazuri strategice litigate în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului[2].

În anul 2005 Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului a participat la concursul

„Practica pozitivă”, organizat de Unitatea Subregională a Reţelei de Informare şi Instruire (ILN) pentru Belarus, Moldova si Ukraina[3] ,cu practica pozitivă intitulată Acţionare în cazuri de interes public. Aceasta a fost apreciată de către echipa de experţi ILN ca fiind una din cele mai bune, împlinind majoritatea criteriilor de evaluare stabilite în cadrul concursului[4].

Rapoartele de respectare a drepturilor omului sunt şi au fost apreciate din punctul de vedere al prezentării informaţiilor ca fiind profesionale, ele fiind solicitate de organizaţii specializate, spre exemplu Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (http://www.commissioner.coe.int//documents/translsanshighlights.doc), Comitetul European de prevenire a torturii (http://www.cpt.coe.int/fr/rapports/inf2000-20fr.htm), Asambleea Parlamentară a Consiliului Europe, Sub-Comisia pentru Drepturile Omului, Comitetul de Drepturile Omului al Naţiunilor Unite ş.a.

Programul Dezvoltare Instituţională şi Legislativă:

Scopul programului este de a furniza cunoştinţe, abilităţi şi desprinderi în domeniul drepturilor omului factorilor de decizie şi grupurilor profesionale, de a încadra şi implementa politici publice în domeniul drepturilor omului pentru asigurarea unei guvernări democratice.

Activităţile în cadrul acestui program includ:

· Programe de instruire bazate pe module pentru grupurile profesioniste (poliţişti, procurori) în domeniul Drepturilor Omului ;

· Expertizare legislativă;

· Întărirea capacităţilor de management a instituţiilor publice.

Rezultatele Principale:

- 450 de poliţişti instruiţi în domeniul drepturilor omului;

- Elaborarea politicilor sensibile de drepturile omului, referitor la minorităţile naţionale, Planul de Acţiuni în domeniul drepturilor omului, Strategia de dezvoltare a Romilor din localităţile rurale etc. ;

- Elaborarea proiectelor de legi în domeniul prevenirii torturii, tratamentului inuman şi degradant;

- Crearea oficiilor regionale în domeniul drepturilor omului pentru colaboratorii de poliţie.

Programul Sănătate Mintală

Scopul programului este promovarea, conştientizarea şi respectarea drepturilor omului în instituţiile medicale din Republica Moldova unde sunt plasate persoanele cu disabilităţi intelectuale.

Activităţile în cadrul acestui program includ:

- Producerea rapoartelor privind situaţia respectării drepturilor omului a persoanelor instituţionalizate în instituţiile medicale psihiatrice;

- Analiza şi transferul cunoştinţelor despre practicile alternative şi europene ale tratamentului persoanelor cu disabilităţi intelectuale;

- Contestarea practicii existente în ceea ce priveşte abuzul şi nerespectarea drepturilor omului persoanelor cu disabilităţi intelectuale.

Rezultatele Principale:

- Circa 10 instituţii psihiatrice din Republica Moldova monitorizate;

- Rapoarte elaborate privind situaţia drepturilor omului a persoanelor instituţionalizate în instituţii medicale psihiatrice;

- Elaborarea iniţiativelor de îmbunătăţire a practicelor existente de plasarea, de tratare, de re-socializare a persoanelor cu disabilităţi intelectuale;

Comitetul Helsinki din Moldova este membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale Helsinki pentru Drepturile Omului (Viena)[5].

Colaboratorii Comitetului sunt persoane pline de entuziasm, care îşi doresc ca activităţile Comitetului să contribuie cît mai mult la ridicarea nivelului de conştientizare al populaţiei cu privire la drepturile sale, la procedeele de apărare eficientă a acestora, precum şi să aducă schimbări pozitive în societate în vederea îmbunătăţii situaţiei drepturilor omului.

Pagina web:

www.humanrights.md

Adresa Comitetului:

53”B” Bănulescu-Bodoni Str., Chişinău,

MD 2012, Republic of Moldova

tel/fax: (373) 227396, 222618, 222844

e-mail: chdom@humanrights.md

[1] Advocacy este o acţiune orientată spre schimbarea politicilor,poziţiilor, programelor oricărui tip de instituţii. Advocacy însemnă discutarea în public, atenţionarea comunităţii asupra unor subiecte importante şi îndrumarea factorilor de decizie în vederea găsirii unei soluţii.

[2] http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/portal.asp?sessionId=5069071&skin=hudoc-en&action=request

[4] http://www.iln-best.org/practice.php?rn=M&nr=17. Prin iniţierea litigării de interes public Comitetul Helsinki a reuşit să îndemne Ministerul Afacerilor Interne să denunţe Acordul cu privire la principiile de colaborare între Ministerul Afacerilor Interne şi Conducerea organelor afacerilor interne din Transnistria care a fost încheiat de Moldova în 1999, însă încălcă flagrant statalitatea Republicii Moldova, drepturile constituţionale ale persoanelor aflate în jurisdicţia Republicii Moldova.
Prin aplicarea strategiei de litigare de interes public, Comitetul Helsinki a reuşit să convingă eficient organele statului (inclusiv legislativul, organele de drept şi procuratura) să abroge Legea cu privire la reabilitarea socială a bolnavilor de alcoolism cronic, de narcomanie sau de toxicomanie,Nr.487-XII din 07.02.91 şi apoi să închidă instituţiile de tratament al alcoolismului aflate în subordinea Ministerului Justiţiei, deoarece în aceste instituţii se încălcau dreptul la libertatea şi securitate, pacienţii erau suspuşi tratamentului inuman şi muncilor forţate, iar internarea lor avea loc cu încălcarea dreptului la judecată echitabilă.
Cazurile Comitetului preluate în faţa Curţii Europene de asemenea au impact pozitiv în societate, deoarece ele schimbă practica negativă de încălcare a drepturilor consfinţite în Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Comitetul a litigat cu succes următoarele cazuri: Cazul Popov, cazul Ziliberberg, Busuioc, Croitoru, Sîrbu şi alţii.