Procuratura continuă să intimideze societatea civilă

 

Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM) reiterează că la 17.04.2009 a sesizat Procuratura Generală cu o plângere prin cares a solicitat atragerea la răspundere penală a Ministrului Afacerilor Interne Gheorghe PAPUC. În opinia CHDOM, Ministrul PAPUC este persoana care poartă direct vina pentru acţiunile şi inacţiunile poliţiei din 7 aprilei 2009 şi cele care au urmat ulterior.

 

Pînă în prezent, nu am primit nici un răspuns din partea Procuraturii Generale la sesizarea din 17.04.2009 . Însă la 15.05.2009, în adresa CHDOM a parvenit o scrisoare foarte stranie adresată personal Dlui Teodor CÂRNAŢ, Directorul Executiv al CHDOM. Scrisoarea în cauză este semnată de Procurorul adjunct al Procuroului mun. Chişinău Vladimir LUPU.

 

Conţinutul scrisorii este următorul:

„La cererea adresată Procurorului General din 17.04.2009 Vă atenţionez că prin decizia Adunării Generale al Federaţiei Internaţionale Helsinki pentru drepturile omului din 18.11.2007 Comitetul Helsinki din Moldova a fost exclus din Federaţie.

Astfel Dvoastră adresîndu-vă din numele Comitetului respectiv duceţi în eroare instituţiile de stat şi încercaţi să creaţi o iluzie referitoare la importanţa acestei adresări.

Concomitent Vă informeze că aprecierea activităţii instituţiilor de stat, inclusive a MAI în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 v-a fi făcută la nivelul competent şi fără implicarea D-voastră”.

 

La o examinare prima facie a acestei scrisori deducem o serie de abateri tehnice elementare:

-  calitatea imprimării este foarte joasă;

-  este adresată „cetăţeanului Teodor CÂRNAŢ”, dar se indică adresa oficială a CHDOM;

-  semnătura Procurorului subsemnat este efectuat cu pix negru şi este greu de deosebit de o copie;

-  data trimiterii indicată în scrisoare este 07.05.2009, dar scrisoarea parvine abia la 15.05.2009, fapt confirmat şi prin ştampila oficiului poştal;

-  conţine greşeli gramaticale: Dvoastră, va informeze, inclusive;

 

Chiar dacă scrisoarea este adresată cetăţeanului Teodor CÂRNAŢ, conţinutul ei şi referinţa care se face în preambul: la cererea adresată Procurorului General din 17.04.2009, permit a considera că această scrisoare reprezintă reacţia organelor Procuraturii la sesizarea CHDOM din 17.04.2009, privind atragerea la răspundere a Ministrului Afacerilor Interne Gheorghe PAPUC. Dar, de ce totuşi Procuratura, fiind sesizată de CHDOM, subiect independent de drept, răspunde unui alt subiect - cetăţeanului Teodor CÂRNAŢ? Răspunsul e simplu şi poate fi dedus din conţinutul scrisorii – este negată însăşi existenţa CHDOM ca persoană juridică independentă, scop urmărit de mult timp de organele de forţă.

 

În acest caz, dacă ar fi avut oarecare dubii, Procuratura era obligată să verifice  existenţa CHDOM .  Folosim această ocazie pentru a informa Procuratura despre faptul că CHDOM activează neîncetat din 1990. Chiar dacă s-au exercitat multiple presiuni din partea autorităţilor în vederea „lichidării” acestei instituţii, toate s-au soldat cu eşec. Dintre acestea, cea mai recentă a fost refuzul nejustificat al Ministerului Justiţiei de a reînregistra modificările la statutul CHDOM (2006-2007). După depunerea plângerii la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului aceste modificări au fost înregistrate.  

 Pe lângă abaterile menţionate, scrisoarea ridică bănuieli rezonabile referitor la unele încălcări grave ale drepturilor CHDOM. O serie de încălcări se menţionează mai jos.

 

În primul rând, scrisoarea Procuraturii nu are forma prescrisă de legea procesual-penală. Procuratura a fost sesizată de către CHDOM în calitatea sa de organ de urmărire penală. Activitatea procuraturii ca organ de urmărire penală este strict reglementată de Codul de Procedură Penală a RM. Acest Cod stipulează că organul de urmărire penală, care a fost sesizat cu o cerere de intentare a urmăririi penale, urmează să se pronunţe prin Ordonanţă, de începere a urmăririi penale sau de refuz (vezi art. 247 Cod Procedură Penală a RM). De asemenea, legea procesual-penală stabileşte anumite exigenţe pentru această Ordonanţă – să fie promptă, să fie argumentată, să răspundă tuturor capetelor de plângere expuse. Răspunsul Procuraturii nu numai că nu întruneşte exigenţele unei Ordonanţe dar, mai conţine unele expresii şi aprecieri care depăşesc atribuţiile acestei autorităţi ( „... duceţi în eroare instituţiile de stat şi încercaţi să creaţi o iluzie referitoare la importanţa acestei adresări”; „... aprecierea activităţii instituţiilor de stat... va fi făcută la nivelul competent şi fără implicarea D-voastră”).

 

În al doilea rând, mesajul transmis prin scrisoarea Procuraturii are menirea să intimideze CHDOM. Destinatarul, adică CHDOM a fost pus în faţa unui mesaj „ascuns”. Apare evident faptul că fiecare din cele trei fraze ale scrisorii conţine câte o „expresie cheie”. În fraza introductorie, expresia cheie care se utilizează – Vă atenţionez, are menirea să redea într-un fel esenţa scrisorii – ATENŢIONARE. Dicţionarul Explicativ al limbii Române (DEX) definişte verbul a atenţiona: a face în prealabil atent asupra consecinţelor unei acţiuni; a preveni; a preîntâmpina; a avertiza; În fraza a doua se conţine expresia – duceţi în eroare instituţiile de stat. DEX-ul defineşte espresia a induce în eroare: a înşela, a amăgi; În fraza a treia se utilizează expresia fără implicarea D-voastră. DEX-ul defineşte verbul a implica: a amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces, într-o infracţiune; Este deci clar mesajul care, se pare că este valabil nu numai pentru CHDOM, ci şi pentru toată societatea civilă – NE ATENŢIONEAZĂ SĂ NU NE IMPLICĂM.

 

În al treilea rând, scrisoarea Procuraturii reprezintă o ingerinţă în libertatea de exprimare a CHDOM. Reacţia Procuraturii la sesizarea din 17.04.2009, expusă în expresii dure şi aprecieri critice, afectează libertatea de exprimare a CHDOM. Curtea Europeană a statuat cu diverse ocazii că libertatea de a comunica şi a primi idei este unul din drepturile fundamentale, inerente unui stat democratic. Nimeni nu poate fi supus restrângerilor sau limitărilor de drept pentru opiniile exprimate.

 

În final, în loc de concluzie, ţinem să reamintim prevederile articolul 124 din Constituţia Republicii Moldova: „Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti în condiţiile legii”.

 

 

Teodor Cârnaţ

Director Executiv al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova,