Coaliţia civică pentru alegeri libere şi Corecte
	Str. Bucureşti nr. 83, Chişinău, tel: 233947; 233948, e-mail: mgodea@contact.md

Monitorizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova

Raport preliminar, Chişinău, 7 martie 2005

Iniţiativa este realiazată de Colaiţia 2005, o uniune benevolă a circa 200 de organizaţii neguvernamentale, care, pentru prima dată în Republica Moldova, şi-au unit eforturile pentru a contribui la desfăşurarea unor alegeri parlamentare libere şi corecte.

Rezumat şi concluzii

În linii generale alegerile parlamentare din 6 martie 2005 s-au desfăşurat cu respectarea parţială a standardelor şi principiilor OSCE în domeniul alegerilor consfinţite prin Documentul de la Copenhaga adoptat în 1990 şi a angajamentelor şi obligatiilor pe care şi le-a asumat Republica Moldova în calitatea sa de stat membru al Consiliului Europei.

Cadrul legislativ nu a fost revizuit în conformitate cu recomandările comune ale Consiliului Europei şi ale OSCE aprobate de Comisia de la Venetia. Pragul electoral nu a fost coborât. Începutul perioadei electorale a fost stabilit şi anunţat de Parlamentul Republicii Moldova cu încălcarea procedurii cu privire adoptarea şi publicarea hotărârilor Parlamentului. Campania electorală s-a desfăşurat în condiţii inegale pentru concurenţii electorali datorită implicării nejustificate a poliţiei în campanie, dificultăţilor în ceea ce priveşte accesul opoziţiei la mijloacele mass-media, lipsa unei atmosfere libere şi dinamice a campaniei electorale, utilizarea abuzivă a resurselor publice în scop electoral, aplicarea unui tratament discriminator concurenţilor electorali de catre reprezentanţii administraţiei publice locale etc.

În ziua alegerilor au fost înregistrate nereguli care denotă organizarea defectuoasă a scrutinului: amenajarea improprie a secţiilor de votare, supraaglomerarea secţiilor de votare, liste electorale eronate şi incomplete, desfăşurarea agitaţiei electorale în secţiile de votare sau în preajma acestora, aplicarea neuniformă a instrucţiunilor cu privire la efectuarea votării etc.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 6 martie 2005 s-a desfăşurat cu încălcarea standardelor privind alegerile autentice, libere şi corecte. Votul exprimat de alegători în ziua alegerilor a fost exprimat în general în mod liber, însă acest vot nu a fost bazat pe o informare amplă şi deplină a alegătorilor cu privire la procesul electoral.

Procesul electoral urmează a fi imbunătăţit în special în ceea ce priveşte legislaţia electorală, intocmirea şi actualizarea periodică a listelor electorale, reflectarea în mass-media a campaniei electorale şi organizarea dezbaterilor publice, asigurarea unei atmosfere libere şi dinamice a campaniei, parciparea reprezentatnilor minoritatilor şi a femeilor în viata publică.

Observarea pe termen scurt

Procesul de vot din 6 martie s-a desfăşurat în mare parte într-o atmosferă liberă, alegătorii nefiind împiedicaţi să-şi exercite în mod liber şi secret dreptul de vot. Totuşi, au fost înregistrate multiple nereguli la nivel naţional.

Au fost înregistrate cazuri de amenajare defectuoasă a secţiilor de votare. Observatorii au constatat că un număr important de secţii de votare au fost amplasate în spaţii reduse, fapt ce a provocat aglomeraţii şi învălmăşeală.

Au fost înregistrate cazuri de prezenţă a colaboratorilor de poliţie la intrarea şi în interiorul secţiilor de votare.

Contrar legii, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, în special primari din localităţile rurale, s-au aflat pe parcursul desfăşurării scrutinului în incinta secţiilor de votare, fiind înregistrate şi câteva cazuri de desfăşurare a agitaţiei electorale de către aceştia. În general, în ceea ce priveşte agitaţia electorală au fost observate materiale electorale în imediata apropiere şi în incinta secţiilor de votare. De asemenea, observatori din partea diferitor concurenţi electorali purtau simboluri electorale sau asociate acestora. În plus, în unele cazuri ei au desfăşurat şi agitaţie electorală.

Listele electorale de bază au fost în mare incomplete, conţinând frecvent şi date eronate. Numărul alegătorilor introduşi pe listele suplimentare s-a ridicat în anumite cazuri la cîteva sute, depăşind cu 20 la sută numărul alegătorilor înscrişi în listele de bază. Au fost constatate cazuri de prezenţă în listele electorale de bază a unor persoane inexistente, sau cel puţin necunoscute de către cei care locuiesc la adresele menţionate în liste. Au avut loc mai multe cazuri de omisiune a menţionării în lista electorală de bază a faptului că au fost eliberate certificate pentru drept de vot.

Au avut loc cazuri frecvente de neaplicare a ştampilei „votat” în actele de identitate, precum şi de aplicare a ştampilei respective fără a se indica data. Uneori ştampila a fost aplicată la discreţia alegătorilor sau a preşedinţilor birourilor electorale. În mai multe cazuri, a fost permisă votarea în baza paşapoartelor pentru străinătate, fără menţiunea „stabilit cu domiciliul în străinătate”.

Unele secţii de votare au fost deschise mai devreme de ora şapte, în lipsa observatorilor. În câteva secţii de votare, observatorii au constatat că urnele de vot nu erau sigilate. De asemenea în câteva cazuri, ştampilele „votat” nu se găseau în cabinele de vot, iar într-un caz, ştampila a fost adusă de o persoană ce nu era membru a biroului electoral cu o oră şi jumătate mai tîrziu de deschiderea secţiei de votare. În raioanele de nord, votul cu urna mobilă a căpătat proporţii de masă. În cel puţin două cazuri, urna mobilă nu a fost însoţită de observatori.

Numărul secţiilor de votare deschise pentru cetăţenii din regiunea transnistreană a fost insuficient, fapt probat de aglomerea secţiilor de votare de la Rezina şi Varniţa. La Varniţa au fost constatate nereguli serioase în ceea ce priveşte desfăşurarea votării, printre care: membrii biroului electoral nu purtau ecusoane, identificarea lor fiind astfel dificilă, în secţia de votare se aflau persoane presupuse a fi colaboratori ai poliţiei precum şi un judecător care a fost invitat pentru a soluţiona pe loc plângerile alegătorilor.

Observarea pe termen lung şi mass-media

În perioada 17 noiembrie 2004–6 martie 2005 procesului electoral a prezentat atât factori pozitivi, cât şi negativi.

Printre principalii factori pozitivi menţionăm: invitarea de către autorităţile Republicii Moldova a misiunii de observare OSCE/BIDDO şi a altor organizaţii internaţionale să observe alegerile din 6 martie 2005; crearea condiţiilor de votare pentru persoanele care deţin acte de identitate de tip vechi (paşapoarte sovietice) şi cu termen de valabilitate expirat; aplicarea ştampilei “Votat” în actele de identitate în vederea prevenirii fenomenului “votului multiplu”; modificarea Instrucţiunii CEC din 28 ianuarie în sensul ameliorării condiţiilor de participare la alegeri a studenţilor; asigurarea unor condiţii minime de participare la alegeri a cetăţenilor moldoveni domiciliaţi în localităţile din stânga Nistrului şi reconsiderarea procedurii de numărare a buletinelor de vot, extinderea în ultimele zece zile a timpului de antenă dedicat dezbaterilor electorale.

Printre principalii factori negativi au fost remarcaţi: implicarea nejustificată a structurilor de forţă în campania electorală; intimidarea alegătorilor şi a agenţilor economici; tratamentul diferenţiat al concurenţilor electorali; utilizarea resurselor publice în scop electoral; întocmirea tardivă şi deficientă a listelor electorale; neafişarea acestora cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor; lipsa unui mecanism clar şi eficient în ceea ce priveşte soluţionarea disputelor electorale, în urma contestării deciziilor CEC; gradul redus de transparenţă a procesului electoral; distribuirea mijloacelor băneşti şi a ajutoarelor umanitare în scop electoral; afişarea arbitrară a materialelor electorale publicitare; lipsa sau insuficienţa locurilor speciale de afişaj electoral; urmărirea administrativă a susţinătorilor concurenţilor electorali pentru afişarea arbitrară a materialelor electorale în lipsa locurilor speciale de afişaj electoral; nedeclararea în presă de circulaţie republicană a mijloacelor financiare şi materiale ale concurenţilor electorali; implicarea unor reprezentanţi ai clerului în campania electorală şi intimidarea observatorilor.

Cât priveşte asigurarea dreptului de vot, în pofida recomandărilor formulate, studenţii şi cetăţenii moldoveni domiciliaţi în partea stângă a Nistrului au fost informaţi insuficient în ceea ce priveşte modalităţile de participare a lor la alegeri, nu a fost stabilită o obligaţie clară privind asigurarea transportului alegătorilor din regiunea transnistreană la secţiile de votare din localităţile subordonate Chişinăului şi nu au fost identificate modalităţi de deschidere a unor secţii de votare suplimentare peste hotare, cel puţin în statele în care cetăţenii moldoveni sunt prezenţi în număr mare.

De asemenea a fost remarcat caracterul restrictiv al concepţiei şi regulamentului de reflectare a campaniei electorale de către instituţiile mass-media şi crearea unui vid informaţional în reflectarea procesului electoral, că organizarea dezbaterilor electorale nu a demarat o dată cu începutul campaniei electorale şi că extinderea timpului destinat acestor dezbateri s-a acceptat abia la sfîrşitul acestei campanii, fapt care a prejudiciat informarea operativă, deplină şi obiectivă a alegătorilor la principalele etape ale procesului electoral din Republica Moldova.

Reflectarea campaniei electorale de către posturile radio şi TV din RM a fost marcată de partizanat în favoarea partidului de guvernămînt.

Posturile publice cu acoperire naţională – Moldova 1 şi Radio Moldova, precum şi postul public regional Teleradio Găgăuzia au promovat, prin politica lor editorială interesele electorale ale PCRM, difuzând preponderent ştiri cu conţinut pozitiv şi evitînd notele critice la adresa guvernării. În schimb opoziţia, a fost defavorizată în mod tendenţios prin emisiunile de ştiri cu conţinut negativ şi chiar defăimător în multe cazuri. O situaţie similară se atestă la majoritatea posturilor TV private, inclusiv cele cu acoperire naţională – NIT şi Pervîi kanal.

De menţionat că Radio Moldova a reflectat campania electorală de o manieră mai echilibrată în comparaţie cu postul de televiziune Moldova 1.

Ştirile defavorabile concurenţilor electorali difuzate de posturile publice municipale Antena C şi Euro TV, precum şi de postul privat Vocea Basarabiei (care şi-a reluat emisiunile în ultimile trei săptămâni ale campaniei electorale) au vizat de cele mai multe ori partidul de guvernămînt. De remarcat că nici unul din aceste posturi nu acopreă întregul teritoriu al RM.

Posturile radio şi tv care au favorizat partidul de guvernământ au discriminat partidele de opoziţie şi ca surse de informaţie cu caracter electoral, acordând preferinţă preşedintelui, miniştrilor şi altor oficialităţi guvernamentale.

Presa de stat s-a manifestat ca agent electoral al partidului de guvernământ, ignorând sau prezentând doar în context negativ principalele partide şi blocuri electorale de opoziţie.

În majoritatea cazurilor, presa privată a dat preferinţă partidelor de opoziţie sau nu şi-a manifestat simpatia pentru nici unul dintre concurenţi.

În perioada apropiată zilei alegerilor, s-a înregistrat o radicalizare bruscă a discursului electoral cu utilizarea unui limbaj incisiv, violent, a unor procedee mediatice agresive, murdare, sfidându-se astfel limitele bunului simţ (de ex. filmul „Opriţi extremismul” difuzat de Moldova 1, ş.a.).

7 martie 2005