Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului în
Moldova a elaborat un proiect de lege
în vederea instituirii în sistemul instituţiilor
penitenciare a caselor de arest, având drept scop înlăturarea
premiselor ce generează în sistemul instituţional al organelor
de urmărire penală aplicarea torturii faţă de persoanele
implicate în acest proces.
Tortura ca fenomen social a luat amploare în
activitatea organelor de urmărire penală în special în
ultimii ani – perioada de tranzacţie de la un sistem social-politic la
altul, de reformare a legislaţiei, principiilor şi metodelor de
activitate în domeniu, muşamalizându-se astfel incapacitatea
de a se conforma la noile valori.
În acelaşi timp, deşi în
procesul de desfăşurare a reformelor judiciare şi de drept sa
schimbat legislaţia ce determină sarcinile şi principiile de
activitate ale organelor de drept, în special ale organelor de
urmărire penală, structura instituţională a acestora din
urmă, în mare măsură a rămas pe vechi.
Potrivit datelor decare dispunem, numai in
subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) se află circa 50 de
izolatoare de detenţie provizorie (DP), care sunt amplasate preponderent
în solurile edificiilor Comisariatelor de poliţie teritoriale
şi au capacitatea medie de la 50 la 100 de persoane reţinute ţi
arestate. De regulă IDP-urile, cu excepţia celor din mun.
Chişinău, Bălţi şi Bender sunt administrate de
subofiţeri cu o pregătire profesională minimă, adeseori
înlocuiţi cu angajaţi noi. Colaboratorii altor servicii,
în special de urmărire penală, au acces liber în IDP-uri.
Monitorizările şi studiile efectuate de
Comitetul Helsinki şi de alte organizaţii internaţionale ce
ţin de Drepturile Omului, demonstrează că pentru unii
colaboratori de urmărire penală, în deosebi din sistemul MAI,
aplicarea torturii faţă de persoanele reţinute sau arestate
în scopul reţinerii aşa numitelor „probe” pentru descoperirea
infracţiunilor, a devenit o obişnuinţă. Se aplică cele
mai primitive, chinuitoare şi înjositoare procedee, cunoscute sub
denumirea de „rândunică”, „papagal” , pentru a obţine
această informaţie necesară. Faptul că această
„practica de anchetă” are loc in
IDP, care potrivit legislaţiei în vigoare se află în
structura şi subordinea MAI şi altor organe de urmărire
penală, serveşte drept acoperire pentru făptuitori cu atât
mai mult că eventualii martori ai actelor de tortură sunt în
exclusivitate colaboratorii aceluiaşi sistem, care nu au nici un interes
să facă denunţuri sau să lupte deschis contra
aplicării torturii.
Aplicarea torturii este nu numai o
încălcare flagrantă a drepturilor şi demnităţii
omului, dar şi un factor dăunător pentru justiţie.
Asupra acestor vicii, inclusiv a
imperfecţiunii sistemului penitenciar din Republica Moldova, a atras
atenţia Guvernului Comitetului European pentru prevenirea torturii şi
a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT), în
rapoartele sale de monitorizare.
În legătură cu această,
Comitetul Helsinki propune un proiect de lege, conceputul căruia este
transmiterea totală a IDP – urilor
din subordine MAI şi altor organe de urmărire penală în
cea a Ministerului Justiţiei (MJ), in special a Departamentului
Instituţiilor penitenciare DIP, cu înfiinţarea unei
instituţii noi – Casa de arest, care să facă parte din sistemul
penitenciar.
Casele de arest vor fi amplasate în fiecare
municipiu şi raion, iar după caz, vor fi şi case de arest
specializate, in funcţie de caracterul activităţii unui sau
altui organ de urmărire penală ( Serviciul de Informaţii şi
Securitate), de competenţă şi specificul cărora va
ţine cauza, dar toate vor intra în cadrul administraţiei
publice locale pe orizontală şi pe verticală – centralizată
DIP-ului, funcţionând în baza Regulamentului aprobat de Guvern.
Paza, supravegherea şi escortarea se va efectua de trupele şi
efectivul din sistemul penitenciar al Ministerul Justiţiei.
În Casele de arest, în afară de
persoanele deţinute sau arestate în procesul de urmărire
penală, vor fi deţinuţi şi cei sancţionaţi pe
cauze administrative, condamnaţii la arest pe cauze penale, precum şi
alte categorii stipulate în proiect.
În cazul în care colaboratorii
organelor de urmărire penală nu vor mai avea accesul neverificat la
persoana deţinută în IDP, numărul persoanelor torturate va
scădea esenţial.
Trecerea IDP-urilor din subordinea organelor e
urmărire penală va contribui la lichidarea numeroaselor cauze ce
generează încălcarea drepturilor şi libertăţilor
omului, la respectarea principiilor unei justiţii obiective, bazate pe
standardele şi normele consfinţite de Tratatele şi Convenţiile
internaţionale, la care Republica Moldova este parte şi are anumite
angajamente.
Case de arest sunt în SUA, în multe
ţări din Europa. În SUA aceste sunt subordonate şi
întreţinute de autorităţile publice locale, iar în
ţările europene – în subordonare ţi întreţinere
materială dublă, atât locală cît centralizată
organului de profil de vârf. În tot cazul reţinerea se
execută de poliţie cu transmiterea acesteia organului specializat de
detenţie – Casei de arest, unde pot fi efectuate unele acţiuni de anchetă,
sau escortare pentru aceasta la locurile indicate.
Pentru realizarea acestei probleme, urmează
să fie modificate şi completate următoarele acte legislative:
legea cu privire la sistemul penitenciar, Codul dee executare a
sancţiunilor de drept penal, Legea cu privire la arestarea
preventivă, legea cu privire la Poliţiie şi Legea cu privirea la
Procuratură.
În cazul adoptării de către
Parlament a acestui proiect de lege legea respectivă nu vacere o acoperire
materială şi financiară considerabilă, pentru că
odată cu transmiterea obiectivelor de la un organ la altul, se vor
transmite şi resursele bugetare pentru întreţinerea lor,
unităţile personalului de pază, supraveghere şi
escortă, precum şi alte mijloace. Autorităţile publice
locale vor participa şi ele la întreţinerea Caselor de arest
din localitate, ceea ce va constitui contribuţia lor reală la
menţinerea ordinii publice în teritoriu.
Ştefan
Urîtu
Preşedintele
Comitetului Helsinki
Pentru
Drepturile Omului din Moldova