APEL

al Comitetului Helsinki în legătură cu violarea dreptului la libera asociere politică

Comitetul Helsinki pentru Drepturilor Omului din Moldova (în continuare CHDOM) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu acţiunile recente întreprinse de către structurile statale vis-a-vis de Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova, în special de membrii şi simpatizanţii acestora. Totodată, până în prezent procuratura nu a manifestat vreun interes în elucidarea cauzei falsificării specimenelor (ştampilei, foii cu antet şi a semnăturilor oficiale) ale CHDOM, cu toate că astăzi, 2 mai 2008, se împlinesc doi ani de la depunerea cererii la organele de drept.

CHDOM este sesizat de un număr tot mai mare de cetăţeni ai Republicii Moldova care se plâng pe faptul că sunt supuşi hărţuirii şi presiunilor din partea organelor de drept pentru simplul motiv că au aderat la Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova (în continuare PLDM).

Mai mulţi membri ai PLDM din raionul Teleneşti solicită intervenţia CHDOM în legătură cu faptul că la 20 martie 2008 „în raion s-a descins o brigadă de anchetatori şi procurori” care îi anchetează, cerându-le explicaţii asupra motivului aderării la PLDM, a cauzei părăsirii a altor partide, ceea ce ei consideră ca o ingerinţă a statului în libertatea de asociere politică.

În luna aprilie anul curent mai mulţi membri ai PLDM din sectorul Botanica şi Buiucani al mun. Chişinău au sesizat CHDOM pentru a da o apreciere acţiunilor colaboratorilor Procuraturii Anticorupţie şi Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, care intimidează membrii PLDM în legătură cu aderarea acestora la PLDM, ameninţându-i cu dosare penale. În rezultatul monitorizării, colaboratorii CHDOM au constatat că în anumite instituţii (spre ex. Grădiniţa nr. 131, şi altele), echipe de colaboratori ale organelor menţionate exercitau presiuni asupra angajaţilor acestor colective în scopul obţinerii informaţiilor defăimătoare faţă de colegii acestora – membrii PLDM.

Analiza situaţiei arată că organele statale manifestă interes sporit faţă de partidele politice din opoziţie, abătând resurse financiare şi forţe umane în reglarea de conturi între asociaţiile politice şi concurenţii electorali, pentru „investigarea” fraudelor inventate, în timp ce numeroase cereri, legate de adevărate violări ale drepturilor omului, cereri care au importanţă deosebită pentru societate, stau ani în şir fără vreo reacţie adecvată din partea organelor de drept. Cu toate că în convorbire cu colaboratorii organelor de drept de rang inferior, CHDOM a fost informat, că ei sunt gata oricând să apere drepturile omului la cel mai înalt nivel şi în strictă concordanţă cu legislaţia în vigoare, însă de multe ori şefii îi obligă să facă acţiuni sau inacţiuni în scopul mimării apărării drepturilor omului. Pentru exemplificare enumerăm mai jos doar câteva dintre asemenea cazuri:

· Pentru a încălca dreptul la întruniri paşnice a câţiva membrii din organizaţia Hyde Park, au fost implicaţi un număr enorm de poliţişti, în frunte cu doi colaboratori ai MAI de rang superior.

· Dosarul privind blocarea penitenciarului nr. 8 din Bender (fostul OSC 29/8, care din 21.09.2002 au fost debranşaţi de la conducta de apă, energie termică şi electricitate, din vina regimului autoproclamat la Tiraspol şi din nepăsarea autorităţilor constituţionale). La cererea CHDOM, Curtea Supremă de Justiţie din RM a emis o decizie, prin care a obligat Procuratura să întreprindă măsurile necesare. Până la acest moment nu au fost întreprinse careva măsuri sau acţiuni palpabile;

· Cazul falsificării specimenelor (ştampilei, foii cu antet şi a semnăturilor oficiale) ale CHDOM. Acest caz este important nu numai prin faptul că cineva foloseşte imaginea unei organizaţii, ci şi prin faptul că aceste falsificări s-au făcut cu scopul traficului de fiinţe umane, cu scopul spălării banilor şi, posibil, pentru comiterea altor crime grave care prejudiciază atât Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, cât şi societatea în întregime. Deşi cererea respectivă a fost depusă încă la data de 2 mai 2006 şi au fost prezentate suficiente probe, până în prezent Procuratura nu a manifestat careva interes în elucidarea cauzei;

· Cazul zădărnicirii alegerilor locale în satul Corjovo, raionul Dubăsari, la data de 3 şi 17 iunie 2007. Procuratura şi Comisariatul de Poliţie Dubăsari au primit cereri, atât de la persoanele ale căror drept la vot a fost violat, cât şi din partea persoanelor care au dorit să monitorizeze alegerile şi care au fost împiedicate de către persoane civile – adepţi ai regimului autoproclamat la Tiraspol. Cazul este deosebit şi prin faptul că persoanele civile au opus rezistenţă şi au ultragiat colaboratorii organelor de drept, care aveau menirea să asigure ordinea de drept în timpul scrutinului. Până în prezent nu cunoaştem acţiuni concrete în scopul prevenirii repetării situaţiei.

· Cazul omorului lui Eugen Kolobâşko, care era înrolat în armata pretinsei „republici moldoveneşti nistrene”, unde organele procuraturii nu au asigurat nici măcar efectuarea expertizei medico-legale şi a altor proceduri obligatorii pentru cazuri de acest gen.

Şirul cazurilor poate fi continuat. Este vorba de sute de cazuri care au avut loc în dreapta sau stânga Nistrului, care au un caracter criminal evident, care produc efecte negative şi prejudiciază persoane concrete, statul şi societatea în întregime, însă care sunt ignorate de către oamenii legii, aceştia fiind preocupaţi cu lucruri mărunte, cu intrigi preelectorale etc.

Menţionăm că în activitatea sa organele de drept sunt obligate să respecte Constituţia Republicii Moldova, art. 41 al căreia prevede:

1. Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

2. Partidele şi alte organizaţii social-politice sânt egale în faţa legii.

3. Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

Libertatea de asociere presupune şi libertatea de a părăsi un anumit partid şi de a adera la altul. Acest drept nu poate fi îngrădit sau impus şi constituie o chestiune pur personală a individului.

Aşadar, statul nu numai că nu are dreptul să intervină în activitatea partidelor politice ci din contra, este obligat să asigure drepturile şi interesele partidelor şi ale altor organizaţii social-politice, respectând principiile legalităţii şi transparenţei, tratând toate partidele la fel, indiferent de opţiunea politică. În caz contrar, urmează a fi aplicat art. 176 din Codul Penal al RM, care, în acest scop, prevede un şir de măsuri concrete:

„Încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, garantate prin Constituţie şi prin alte legi, în dependenţă de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie: săvârşită de o persoană cu funcţie de răspundere se pedepseşte cu amendă de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani."

Astfel, CHDOM recomandă:

a) autorităţilor statale – să înceteze presiunea asupra PLDM, altor partide politice sau asociaţii obşteşti şi să-şi desfăşoare acţiunile astfel, ca ele să fie în conformitate cu prevederile legale;

b) colaboratorilor organelor de drept – să exercite urmărirea penală în termeni rezonabili, respectând principiile legalităţii şi transparenţei;

c) colaboratorilor organelor de drept – să asigure principiul non-discriminării, în cadrul urmăririi penale, tratând toate persoanele în acelaşi fel, indiferent de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

d) să fie organizată o comisie de anchetă parlamentară în scopul elucidării abuzurilor comise de unii colaboratori ai organelor de drept.

Ştefan Urîtu,

Preşedintele CHDOM

Teo Cârnaţ,

Director Executiv al CHDOM

2 mai 2008