RAPORT

privind DISCRIMINAREA în Republica Moldova

elaborat de Clinica Juridică (CJ) a Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului

din R.M. (CHDOM) în baza plîngerilor recepţionate începînd cu 01.01.2007

Referindu-ne la factorul social denumit „discriminarea” este necesar de scos în evidenţă că prin această noţiune, conform DEX-lui subînţelegem „Tratamentul inegal al indivizilor sau grupurilor umane în raport cu restul societăţii pe baza diverselor criterii cum ar fi apartenenţă etnică, rasială, religioasă, sexuală, etc.” . Adică, oricare tratament inegal al indivizilor sau grupurilor umane în raport cu diverse criterii inclusiv şi cel conturat de lege (spre ex.: dacă legea stabileşte un anumit comportament social iar, mie anumiţi factori î-mi impune alt comportament, contrar legii, atunci eu mă pot considera discriminat în raport cu restul societăţii).

Pentru început este necesar de menţionat că numai la CJ a CHDOM a parvenit începînd cu 01.01.2007 peste 405 plîngeri cu diferit caracter. Dintre acestea 405, circa 315 plîngeri ne sunt adresate din instituţiile penitenciare sau de detenţie preventivă iar restul 90 vin din societate, ceia ce constituie în raport procentual de 78 % la 22 % respectiv.

Referindu-ne la categoria de persoane private de libertate, evidenţiem că practic toţi petiţionarii declară răsunător că sunt discriminaţi în drepturile sale (dreptul la un standard de condiţii de detenţie, la întrevedere, alimentaţie, asistenţă medicală, corespondenţă, etc.) în raport cu standardul impus de lege (adică în raport cu restul deţinuţilor ce nu se plîng). Întru confirmarea celor de mai sus aducem ca exemplele de seturilor de plîngeri parvenite la adresa CHDOM-lui discriminarea în drepturi a persoanelor private de libertate: a) privind discriminarea în dreptul la întrevedere se plîng condamnaţii din IP nr. 6, Soroca (discriminare care a atras după sine şi o grevă a foamei la începutul anului 2007) şi IP nr. 3; b) setul de peste 30 de plîngeri parvenite în circa o săptămînă a lunii mai de le IP nr. 13 unde condamnaţii bolnavi de tuberculoză strigă alarmant că sunt descriminaţi în dreptul la asistenţă medicală, alimentaţie şi un şir de condiţii de detenţie; c) setul de peste 15 plîngeri parvenite într-o săptămînă a lunii iulie de la IP nr.4 şi peste 18 plîngeri parvenite într-o săptămînă a lunii septembrie de la IP nr. 13 privind discriminarea în dreptul la integritatea fizică (aceştea fiind cu bestialitate torturaţi de către colaboratorii penitenciarelor respective); d) setul de peste 17 plîngeri parvenite într-o săptămînă a lunii august de la IP nr.13 privind discriminarea în dreptul la alimentaţie, aceştia evidenţiind că sunt hrăniţi cu produse alimentare ce nici animalele nu le mănîncă, ş.a..

Totodată, putem afirma că factorul discriminării este la fel des întîlnit şi în afara penitenciarelor. Astfel, printre cele mai pronunţate criterii ale discriminării întâlnite în societatea Republicii Moldova le putem evidenţia pe următoarele: a) cel de sex: deseori sunt discriminate femeile în raport cu bărbaţii, copii în raport cu persoanele majore; b) cel de etnie: cu toate că discriminarea sub acest criteriu a mai cedat din poziţii totuşi mai sunt cazuri cînd la serviciu sunt angajaţi doar persoane de etnie rusă totodată, ruşii sunt discriminaţi în raport cu alte etnii chiar şi în presă (ex. articolul „Rusoaicele ”din săptămînalul Literatura şi Arta); c) cel religios: ….; d) specific moldovenesc este criteriul „cumătrismului”, adică contrar regulilor juridice şi morale unele persoane sau probleme se promovează iar altele se stopează: avem cazuri: 1) cînd o persoană pensionară cu experienţă de muncă (30 ani), cu menţiuni şi stimulări a fost concediată iar, în locul ei a fost angajat un alt pensionar, 2) repartizarea apartamentelor la ministerul apărării se face în afara rîndului astfel, discriminîndu-i pe cei din rînd.

Prin urmare, în baza materialelor (petiţiilor) parvenite la CJ a CHDOM sa ajuns la concluzia că discriminarea în Republica Moldova a atins cote îngrijorătoare.

De aceia, se face necesar de a se întreprinde careva măsuri întru oprirea acestor tendinţe, ba mai mult ca atîta de a acţiona cu scop de profilaxie şi combatere a discriminării. În vederea realizării acestui scop CJ a CHDOM propune următoarele recomandări:

1. A se redacta legislaţia Republicii Moldova în vederea excluderii la maximum posibil a carenţelor din actele normative ce permite manifestări discriminatorii.

2. A se înăspri sancţiunile pentru manifestări discriminatorii.

3. A se aproba o Lege specială care ar sistematiza această problemă şi ar fi un mijloc eficient de profilaxie şi combatere a discriminării.

29.10.2007 Clinica Juridică a CHDOM

S. Arhiliuc