Programele de Protecţie Regională

Chişinău, Ştefan cel Mare 75, MAI

19 octombrie 2006

Bună dimineaţa.

Mai întâi de toate Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului ar dori să mulţumească organizatorilor pentru invitaţia la acest eveniment important.

Suntem prezenţi aici pentru a vă prezenta un proiect fondat de programul „AENEAS” al UE, la care lucrăm în parteneriat cu Consiliul European pentru Refugiaţi şi Exilaţi (ECRE) şi ONG-urile din Belarus, Rusia şi Ucraina. Din păcate, nimeni din ECRE nu a avut posibilitatea de a fi prezent la această întrunire, deoarece este în procesul de organizare a unei conferinţe regionale, la Moscova săptămâna viitoare, care tocmai face parte din acest proiect, dar noi suntem bucuroşi să fim prezenţi aici, să participăm la acest eveniment şi din partea dumnealor.

Consiliul European pentru Refugiaţi şi Exilaţi este o reţea din 76 de ONG-uri ce oferă asistenţă în problema refugiaţilor din 31 ţări europene şi care apară drepturile refugiaţilor în Europa. Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova este cea mai veche organizaţie non-guvernamentală din Moldova, fondată în1990, la Tiraspol, înregistrată la 23.04.1993 la Ministerul Justiţiei al Republici Moldova, ca organizaţie naţională, ce are o vastă experienţă şi o imagine în ceea ce ţine de monitorizarea, promovarea şi protecţia drepturilor omului, în general şi drepturilor refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi persoanelor intern strămutate ( PIS), în special.

Proiectul ECRE/ Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, finanţat de AENEAS cu scopul de a susţine ONG-urile care asistă refugiaţii din Belarus, Moldova, Rusia şi Ucraina şi de a îmbunătăţi situaţia pentru solicitanţii de azil, refugiaţi şi PIS în aceste ţări.

Proiectul a fost dezvoltat în urma consultării cu ONG-urile locale şi include următoarele activităţi: cursuri de traning juridic regional pentru ONG-uri şi participanţii guvernamentali.

Cursuri -trainig şi materiale de pregătire pentru grăniceri;

Informaţii la hotar pentru utilizarea de către grăniceri şi/sau pentru informarea refugiaţilor despre drepturile lor;

Traininguri la nivel naţional pentru judecători;

Burse pentru angajaţii ONG-urilor ce vor frecventa cursurile de training şi alte evenimente importante de advocacy;

Susţinere pentru advocacy la nivel naţional efectuată de ONG-uri;

Susţinere legală pentru ONG-uri, ce va include susţinerea pentru avocaţi sau consultare de expert pe cazuri;

Traducerea textelor juridice şi a altor materiale;

Raport anual în ceea ce priveşte solicitanţii de azil, refugiaţi şi PIS în ţările proiectului.

Cercetare în ţările proiectului asupra barierelor de integrare a refugiaţilor.

Ne-am gândit la o listă de activităţi pe care ECRE şi ONG-urile partenere le vor implementa în următoarele câteva luni. De asemenea am o listă de activităţi în cadrul proiectului care ţin de Moldova , în mod special (din lipsa de timp o am doar în engleză).

În Moldova, CHDOM este principalul partener în proiectul AENEAS. ECRE cooperează de asemenea cu UNHCR şi ONG-uri, inclusiv Centrul de Drept pentru Avocaţi, Centrul de Caritate pentru Refugiaţi, Refugium, Salvaţi Copiii în Moldova şi Amnesty International Moldova. Invităm şi alte organizaţii neguvernamentale să adere la această reţea. Suntem bucuroşi să cooperăm cu Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Principală pentru Refugiaţi din Moldova, care spre bucuria noastră au fost mai deschişi pentru cooperare decât alte structuri statale şi sperăm să dăm o amploare mai mare cooperării noastre cu Serviciul de grăniceri din Moldova la evenimentele ce urmează. Misiunea de asistenţă la frontieră a UE, este foarte deschisă cooperării şi deja a participat la unul din seminarele noastre pentru schimb de experienţă asupra monitorizării la frontieră, şi chiar a prezentat un raport în cadrul acelei activităţi. La nivel regional, noi conlucrăm strâns cu procesul de Cooperare la frontieră, procesul Soderkoping în Kiev, care împreună cu ECRE şi CHDOM au participat la evenimentul recent al reţelei de ONG-uri în Chişinău, în iulie.

CHDOM şi un ONG-urile din Ucraina, Drepturile Omului Nu au Frontieră, organizează acum un training pentru grăniceri şi o vizită la hotarul moldo-ucrainean, care va avea loc în noiembrie. Evenimentul va atrage grăniceri, poliţişti şi reprezentanţi ai procuraturii. Printre cei care vor lua cuvânt, va participa şi un avocat din Marea Britanie, Peter Hobbing, care a făcut parte din Comisia Europeană şi specialiştii de monitorizare a hotarului din partea ONG-ului Consulului pentru Refugiaţi din România.

Noi putem să vă transmitem mai multă informaţie despre oricare din activităţile noastre în format electronic sau prin poştă. De asemenea putem să vă transmitem copii ale Raportului anual în ceea ce priveşte situaţia solicitanţilor de azil şi refugiaţilor din Moldova, în 2006 ( de asemenea ca şi în Belarus, Ucraina şi Rusia).

În ceea ce ţine de Programele Regionale de Protecţie (PRP), acest proiect particular fondat de AENEAS a demarat cu un an înainte de începutul PRP şi de asemenea includ Fderaţia Rusă, deşi aceasta nu este o parte a Programului de Protecţie Regională. ECRE colaborează strâns cu organizaţiile care implementează proiecte în cadrul PRP, inclusiv UNCHR şi proiectele implementate de ONG-urile internaţionale în Ucraina.

Aşa cum ECRE şi CHDOM nu au fost părţi ale PRP în statele din vestul CSI-ului, este dificil să comentăm în detalii despre acestea.

ECRE, oricum, salută faptul că PRP acordă finanţare pentru programele care au un caracter de protecţie, mai mult decât unul de management al migraţiei şi că statele din vestul CSI-ului au fost selectate drept regiune pentru extra-suport. Aceasta şi din cauza că anume Moldova, Ucraina şi Belarus, sunt state din noua vecinătate a UE, care se confruntă cu noi probleme.

Dacă PRP continuă, s-ar putea ca mai multe resurse financiare să fie alocate lor, atât guvernelor cât şi ONG-urilor. La acest moment este dificil pentru ONG-urile locale ce asistă refugiaţii din statele din vestul CSI-ului să acceseze fondurile UE pentru a activa în aceste domenii şi aceste ONG-uri joacă un rol important în protecţia drepturilor refugiaţilor în regiune. De asemenea se pare că este mai puţin accentuat rolul PRP în restabilirea drepturilor refugiaţilor în statele din vestul CSI-ului, decât a fost anticipat.

Noi urmărim, în continuare de a învăţa mai mult în cadrul acestor adunări şi pentru a ne informa mai detailat, la fel să evaluăm activitatea PRP în viitorul apropiat. Sperăm că ONG-urile vor avea oportunitatea de a absorbi, în dezvoltarea lor ulterioară, pentru a le oferi un suport real celor care au nevoie de acest ajutor: refugiaţi, solicitanţi de azil şi persoane intern strămutate.

În concluzii vreau să punctez asupra unor probleme importante, asupra căror, dar nu numai, urmează să ne concentrăm eforturile în viitorul apropiat:

1. Durata examinării cauzelor în judecată, sau soluţionarea problemelor persoanelor din această categorie de persoane, este neîndreptăţit de mare;

2. Atât structurile statale cât şi societatea civilă trebuie să facă mai mult pentru reintegrarea refugiaţilor în societatea moldovenească;

3. O deschidere mai mare către cooperarea cu societatea civilă se cere din partea structurilor statale şi în special din partea Serviciului de grăniceri;

4. O susţinerea morală şi financiară urmează a fi acordată ONG-lor preocupate de monitorizarea modului în care Republica Moldova îşi onorează obligaţiile naţionale şi internaţionale, la fel ca şi celor care acordă suport direct presupuselor victime ale abuzului;

5. Deşi se pare că sunt mai multe publicaţii, totuşi este necesară susţinerea publicaţiilor orientate spre a indica concret modul şi procedura de soluţionare a problemelor solicitanţilor de azil, refugiaţilor cu probleme şi a altor persoane din acest domeniu. În acest context urmează să fie organizate şi traininguri, seminare şi alte activităţi, atât pentru funcţionarii publici, pentru societatea civilă, cât şi pentru beneficiari;

6. Trebuie de atras reprezentanţii societăţii civile la monitorizarea proceselor de la frontieră, în special a celor legate de respectarea drepturilor omului. În acest context Comitetul Helsinki este gata să efectueze şi să împărtăşească experienţa de monitorizare atât directă, cât şi indirectă a hotarelor, inclusiv a celui din sectorul transnistrean, controlat de regimul de la Tiraspol;

7. O problemă nouă apare în legătură cu migranţii din Republica Moldova, care aflându-se peste hotare au probleme, sau/şi acele persoane care au fost supuse procedurii de readmisie;

8. O protecţie mai mare şi mai operativă necesită grupul de persoane intern strămutate (PIS) , numărul căror continuă să crească, fiind forţate să părăsească domiciliul din Stânga Nistrului.

Ştefan Urîtu, Preşedintele CHDOM

Teodor Cârnaţ, Director Executiv